Monday, August 3, 2020

Un traseu de-a lungul ghetarului Aletsch



Ghetarul Aletsch este cel mai mare ghetar din Alpi. Are o lungime de 23 de km si ocupa o suprafata de 81.7 kilimetri patrati. Si pentru ca se afla in Elvetia, este foarte usor accesibil asa ca oricine se poate bucura de el. Nu trebuie sa fii prea bazat pe propriile picioare ca sa ajungi sus. Sunt multiple telecabine care te duc peste tot.

Noi ne-am decis sa mergem acolo inspirati de un traseu de alergare montana prezentat in cartea "Run the Alps Switzerland : 30 Must Do Trail Runs ". Nu ne-a trebuit mai mult de doua poze ca sa ne convingem ca trebuie sa ajungem sa il vedem cu ochii nostri. Mai ales ca am mai facut trasee recomandate in cartea aceasta si mereu am fost foarte placut impresionati de ce am vazut. Nici de data asta nu am fost dezamagiti iar traseul facut cred ca este printre cele mai frumoase in care am ajuns pana acum.

Intregul platou Aletsch este "car-free" asa ca pentru a ajunge in una dintre cele 3 statiuni principale (Riederalp, Bettmeralp si Fiescheralp) trebuie sa  lasi masina in parcarile special amenanjate din Mörel, Betten si Fiesch si sa iei cabina pana sus.

Bettmeralp mi s-a parut cel mai mare dintre cele trei satuce si daca vreti sa stati peste noapte, acolo v-as sfatui sa stati. Sunt destule restaurante unde sa luati masa si cateva supermarket-uri deci sunteti acoperiti pentru orice situatie.

Din Riederalp, Bettmeralp si Fiescheralp incep o multitudine de trasee montane pentru orice nivel si orice interes. Daca insa mersul pe jos nu face parte din planurile voastre de vacanta atunci puteti sa luati inca o telecabina care va duce si mai sus la unul dintre cele trei puncte panoramice: Moosfluh, Bettmerhorn si Eggishorn. Daca vreti sa alegeti unul dintre ele sfatul meu este sa mergeti pe Eggishorn. Mi s-a parut a fi cel mai interesant. Insa nici Bettmerhorn nu este cu mult sub. Fiecare ofera o perspectiva diferita pentru ca se afla in puncte diferite ale ghetarului.

Traseul ales de noi a fost unul suficient de lung incat sa ne treaca prin toate zonele  posibile. Este practic un traseu care face ocolul intregului platou. Si de va tin picioarele si aveti chef, eu il recomand cu toata inima. Este destul de lung (33 de km) insa este relativ usor iar mare parte din el este alergabil. Eu eram destul de obosita si nu au mers picioarele prea bine dar chiar si asa a fost un traseu placut si de care m-am bucurat enorm de mult. Urcarile nu sunt grele asa ca nu o sa suferi cine stie ce. Iar coborarile nu sunt deloc tehnice si (daca vrei) sunt perfect alergabile.



Am parcat masina la Betten Talstation si de acolo am luat telecabina pana in Bettmeralp. Ne-a luat ceva ca sa ne dezmeticim si sa iesim din sat pentru ca Garmin-ul fusese picat pentru cateva zile si nu am putut incarca pe ceas fisierul gpx al traseului asa ca a trebuit sa ne folosim de o aplicatie pe telefon care nu este la fel de folositoare si mai si trebuie sa stai cu telefonul in mana in timp ce alergi (nu tocmai indicat pentru o cineva ca mine). Dar odata ce iei poteca corecta, devine destul de clar in ce directie sa mergi.

Prima parte a traseului, intre Bettmeralp si Villa Cassel (in Riederalp) este de fapt o carare destul de monotona fara multe lucruri interesante de mentionat. Insa odata ajuns la Villa Cassel lucrurile se schimba complet.

Plecarea din Bettmeralp

Poteca catre Riederalp

Golf la 2000 de metri (ca doar nu se retrage ghetarul suficient de repede)

In departare Villa Cassel

Ai posibilitatea ori sa mergi catre ghetar ori sa faci un ocol de 4 km pentru a vizita padurea de pin din spatele vilei. Unii dintre copacii de acolo au peste 1000 de ani, ceea ce ii face sa fie cei mai batrani din Elvetia.



Daca ghetarul este insa singurul motiv pentru care ai ajuns acolo, atunci imediat ce treci de Riederfurka, incepe distractia.

Parte aceasta aflata la capatul ghetarului (langa Riederfurka) nu este la fel de impresionanta ca ce vezi mai tarziu insa mie mi-a placut sa il vad aparand incet incet cu fiecare kilometru facut in plus.






Dupa ce treci de Bettmerhorn cararea merge de-a lungul ghetarului si pentru cativa kilometri parca esti pe alta planeta. Daca ar fi sa recomand o parte din traseu, aceasta portiune (pana la Marjelensee) este cu siguranta ceea ce v-as sfatui sa nu ratati.










Am vazut multe familii cu copii facand portiunea aceasta din  traseu si am impresia ca cel mai scurt este sa porneti de unde te lasa telecabila in Bettmerhorn, sa mergi pana la Marjelensee (sunt in jur de 4 km si nu e de urcat deloc) apoi sa urci la Eggishorn de unde sa iei telecabina pentru intoarcere. O alta varianta este traseul de 9 km Bettmerhorn-Marjelensee-Fiescheralp. Mai ales ca traseul dupa ce treci de Marjelensee este de o frumusete rara. Dupa ce am trecut de ghetar nu ma asteptam sa mai vedem mare lucru, insa portiune de la Marjelensee pana la Fiescheralp m-a cam lasat fara grai.



Dupa Fiescheralp cararea de munte se transforma intr-un drum forestier si poti sa ii dai drumul linistit la picioare pana ajunginapoi in Bettmeralp.



Inapoi la telecabina