De ce Uganda?

De ani de zile visez sa ajung in Africa. Dar oare exista cineva care nu viseaza sa vada in realitate toate animalele alea ca de poveste pe care le admiri in documentarele de pe Discovery sau National Geographic? Vrei, nu vrei mintea incepe sa o ia la plimbare pe campii. Sau mai bine zis prin savana.

Iar dupa zecile de documentare vazute si carti citite, principalele trei lucruri din "Bucket list"-ul meu  erau:

• sa fac un safari
• sa urc pe Kilimanjaro
• sa vad gorilele 

Asa ca m-am pus pe planuit si nu dar pe visat. 

Primul ghid pentru vreo tara din Africa l-am cumparat in 2010 (pentru Kenya) si de atunci tot fac planuri si permutari de tot felul in incercarea de a stabili niste prioritati si de a lua o hotarare.

In atatia ani am avut timpul sa analizez atat de multe combinatii posibile si imposibile de nici eu nu le mai tin minte:

• Ba doar safari in Kenya. 
• Ba safari in Kenya si Kili in Tanzania. 
• Ba safari si Kili in Tanzania plus ceva diving in Zanzibar. 
• Ba doar safari si Kili in Tanzania. 
• Ba gorilele in Rwanda si safari in Kenya sau Tanzania. 
• etc etc etc. 

Intotdeauna planurile aratau extraordinar de bine si erau atat de tentante incat as fi plecat a doua zi. Intotdeauna insa problema era bugetul. Nu vreau sa las sa se inteleaga ca nu se poate merge in Africa ieftin. Banuiesc ca se poate daca accepti ca Africa nu va fi niciodata Asia de Sud Est la preturi. Chiar si pentru backpacking bugetul pe zi este la un nivel la care poti calatori linistit prin Europa. Insa in conditiile impuse de noi ieftin nu exista indiferent de termenul de comparatie. Conditiile astea erau ca  nu vroiam in nici un caz sa mergem cu un grup si pentru ca era prima data in Africa nici nu vroiam sa mergem pe cont propriu. Ramanea deci ca singura posibilitate un tur privat. Si de aici pretul prohibitiv.

Pur si simplu exista o limita psihologica peste care nu pot sa trec cand vine vorba de pret pentru o singura vacanta si in plus erau niste limitari legate de bugetul anual de calatorie. Adica personal preferam mai multe vacante pe an in acelasi buget decat doar vacanta in Africa. Exista atat de multe locuri in lumea asta pe care imi doresc sa le vad incat atunci cand trasam prioritatile, intotdeauna renuntam la Africa.

Intr-un final anul trecut prin vara am decis ca 2015 va fi anul Africii si ca asta e prioritatea si restul vacantelor din an vor trebui configurate in functie de ea chiar si daca asta va inseamna ca vor fi minunate dar inexistente. Iar dupa multe analize am decis ca vom merge in Tanzania si vom face safari si Kili astfel incat sa  tinem bugetul sub limita psihologica. Odata decizia luata, prin decembrie 2014 eram extrem de ocupata sa pun planul pe hartie si sa contactez zeci de agentii din Tanzania ca sa ne ajute. Lucrurile nu mergeam prea bine si nu eram deloc multuita cu variantele gasite. Insa aveam speranta ca pana la urma fac eu un plan care sa imi placa la un pret care sa fie acceptabil.

Cam asta era situatia la sfarsitul lui 2014 cand ne plimbam prin Kerala si ne-am intalnit cu un cuplu de suedezi care avea o experianta africana pentru care ii invidiez pana la cer si doua palme mai sus. Doamna cu pricina mersese in Africa pentru prima data prin 1992 pentru cateva luni de voluntariat si de atunci s-a tot intors astfel incat pana in prezent vizitase toate tarile din Africa de est (cu exceptia Mozambicului), centrala si de sud. A fost un deliciu sa o aud povestind despre locurile vizitate si despre ceea ce i-a placut cel mai mult. Despre safari prin toate parcurile la care visez si eu. Despre oameni. Despre natura. Chiar si despre aventurile mai putin placute.

Si cum tot discutam despre locatii si activitati, i-am impartasit cele trei dorinte din "Bucket list" si faptul ca planuim o vacanta in Tanzania.

Reactia ei a fost insa extrem de departe de ce ma asteptam. In loc sa ma felicite pentru alegere cum credeam eu mandra tare de planul meu, mi-a zis ca personal ea nu ar alege Kenya sau Tanzania pentru ca sunt mult prea turistice.Si m-a intrebat daca m-am gandit vreodata la Uganda. Ca este o tara extrem de verde, extrem de frumoasa, cu oameni foarte prietenosi, cu parcuri nationale mici dar ofertante, cu paduri in care gasesti primate de tot felul si cel mai important cu gorile. Practic faceai si safari si vedeai si gorilele in aceeasi tara. 

Adevarul e ca nu ma gandisem niciodata la asta. Facusem zeci de permutari dar toate avand in prim plan: Kenya, Tanzania si Rwanda. Niciodata Uganda. 

Cand ma gandeam la gorile tot timpul ma gandeam la Rwanda si ma gandeam ca poate fi cuplat cu un safari in Kenya. 

Pana sa ma intalnesc cu suedezii din Kerala, nu am vorbit cu nimeni care sa fi fost in Uganda. Nici macar batranelul de la mine de la munca pe care il am ca reper la tari in care vreau sa ajung (omul asta a fost in tari pe care nici nu stiu sa ti le arat pe harta), nu fusese in Uganda. Nici macar blogurile de turism pe care le citesc cu religiozitate nu au povesti din Uganda. Asa ca niciodata nu m-am gndit ca Uganda ar avea ceva de oferit.

Povestile suedezei m-au facut insa ca odata ajunsi inapoi acasa din vacanta indiana, sa ma pun serios pe citit despre Uganda si despre ce are de oferit. Iar ceea ce am descoperit mi-a placut. Si mi-a placut chiar foarte mult.

Uganda devenea cu fiecare articol citit si cu fiecare parere citita, tot mai tentanta.

Si cum tot rascoleam eu netul in cautare de informatii am descoperit ca in aprilie si mai Uganda are permisele pentru gorile la jumatate de pret. Ceea ce nu e deloc de ignorat. Permisele pentru gorile costa in mod normal 600 de dolari de persoana in Uganda si 700 de dolari de persoana in Rwanda. Si asta iti da o singura sansa ca sa mergi intr-o zi in jungla sa la cauti si in cazul in care le gasesti sa stai cu ele timp de o ora. Atat. De nu le gasesti, ghinionul tau. Ai facut o plimbare extrem de scumpa prin jungla.

Ca sa fie si mai tentant anul asta aveam ca zile libere de la stat 14 mai, 15 mai si 25 mai. Practic trebuia sa ne luam doar 5 zile de concediu si am fi avut 12 zile de vacanta. Suficient pentru un tur sa vedem gorilele si sa facem safari.

Singura problema: mai este sfarsitul sezonului ploios. Si imi era extrem de frica de ploi. Dar m-am incurajat ca nu poate fi atat de rau ca doar e "sfarsit de sezon ploios" deci am decis ca este un risc pe care suntem dispusi sa ni-l asumam.

Nu am stat prea mult pe ganduri si m-am pus pe cautat agentii si bilete de avion. Fiind "low season" preturile erau mult mai ok decat ce vazusem initial si la avion si la ceea ce primeam de la agentii. Totul a mers ca uns si in trei saptamani aveam cumparate biletele de avion si trimis acontul pentru agentie.

Si iaca asa de la o zi la alta ne-am trezit ca prima tara din Africa in care mergem nu e una din mult mai popularele Kenya, Tanzania sau Africa de sud despre care citisem ani de zile si facusem planuri peste planuri. Ci pana atunci necunoscuta Uganda.