Friday, February 27, 2015

Fort Cochin - o intorcere in timp in perioada coloniala

Nu ma asteptam sa imi placa deloc Fort Cochin. Dintr-un motiv sau altul aveam in minte un oras aglomerat, haotic si murdar.
Atat de pornita eram impotriva lui inca aproape ca il scosesem din itinerariu si il inlocuisem cu o plaja undeva mai in sudul Keralei.
Motivul pentru care nu am renuntat la el este unul pur legat de comoditate. Am decis ca nu mai am chef sa mai fac un drum lung pana in sudul provinciei ci prefer sa fiu langa aeroport ca si asa o sa ne astepte drumuri nenumarate si extrem de lungi odata ajunsi si Rajasthan.
Si bine am facut.
Pentru ca Fort Cochin ne-a recompensat cu o atmosfera extrem de boema, restaurante extraordinar de bune, baruri si cafenele unde sa lenevesti cu o bautura rece in fata si o arhitectura coloniala care sa te duca inapoi in timp.
Partea veche a orasului unde mai mult ca sigur vei ajunge ca turist nu are nimic in comun cu aglomeratia sau haosul. E o colectie de strazi inguste pe care abia incape o masina si care de cum se insereaza devin complet pietonale. De multe ori m-am simtit de parca as fi intr-o statiune la Marea Neagra. Mai putin din punct de vedere estetic si mai mult al atmosferei.
Si ca am ajuns la estetica si istorie: oricine a citit o carte care sa aibe ca personaje englezi ce locuiau in coloniile britanice o sa se simta ca teleportat in timp plimbandu-se prin oras. In zona de langa apa din capatul peninsulei unde se gaseste Fort Cochin ai elementele centrale ale unei astfel de societati: biserica si clubul albilor. Iar de jur imprejur niste case cu o arhitectura extrem de frumoasa unde este cat se poate de evident cine locuia.
De fapt plimbandu-te prin oras nu vezi numai urmele  britanicilor ci s ale portugnezilor si olandezilor ce au trecut pe acolo cu cateva sute de ani mai devreme. Cel putin bisericile au ramas din timpul lor.
Este un loc plin de istorie pe care personal il recomand cu drag.Pentru ca mi-a placut si mi-a ramas in suflet.
Iar daca aveti doar o perioada scurta de petrecut in Kerala, Fort Cochin este locatia perfecta de unde sa faceti excursii de o zi sau doua catre Munnar, The backwaters sau Thekkady. Este plin de agentii turistice care sa puna la punct rice program nebunesc ati avea in minte. E totusi India: aici totul e posibil daca esti dispus sa platesti (de obicei sume infime de bani).
Pe strazile din centrul vechi

Spre seara se mai trezeste lumea si porneste la plimbare

Biserica St Francis unde a fost ingropat Vasco da Gama
A doua cea mai veche biserica din India - Bazilica Santa Cruz ( 1558)

The Chinese fish nets
Sunt absolut imense si ideea este veche de cateva sute de ani
Vanzatorul de suveniruri :)


Printre casele din perioada colonistilor britanici



La plaja - absolut pustie ca doar suntem in India
Daca baie nu facem macar admiram marea si pescarii

Wednesday, February 25, 2015

La lenevit in Kerala


Pe cand faceam planul pentru Kerala am tot stat si m-am gandit daca sa ne rezumam doar la plimbarea cu barca traditionala pe lac sau sa ne luam si cazare undeva intr-un sat pe mal in mijlocul tesaturii de canale si lacuri care se numeste "backwaters of Kerala". Noi suntem persoane destul de active si ideea ca o sa lenevim si pe barca si o sa mai lenevim si pe mal nu era cea mai atragatoare. Si totusi am decis ca uneori vacanta mai este si de leneveala asa ca am inceput sa caut o pensiune undeva departe de luxul Kumarakomului sau de agitatia unor orase mai mari precum Allepey sau Kottayam. Ajutata de tripadvisor am decis ca locul unde sa stam pentru doua nopti dupa plimbarea cu barca sa fie pensiunea domnului Xavier Joseph aflata in satul in care se petrece actiunea cartii "God of small things" de Arundathi Roy. Tocmai terminasem de citit cartea asa ca asta a fost un motiv in plus pentru pensiunea aleasa in defavoarea lui "Coconut Creek farm" (despre care am auzit numai lucruri bune de la alti turisti intalniti in cale in Kerala deci de nu gasiti locuri la Xavier luati in considerare si aceasta varianta). 
Cine isi inchipuia pe vremea cand am cumparat cartea cu pricina dintr-o librarie din Kathmandu ca o sa ajung sa vad satul in care se desfasoara actiunea? Dar viata are darul asta minunat de a ne suprinde din cand in cand si pozitiv.
Mare lucru nu ai de facut odata ajuns la pensiune. Stai pe terasa la un ceai sau o limonada si citesti o carte. Sau stai de vorba cu ceilalti calatori si cu familia care detine pensiunea. Te uiti la albumele cu fotografii de la nunta fetei domnului Xavier (de care era foarte mandru si despre care poate vorbi ore in sir). Pui tara la cale (orice tara vrei tu). Ajuti la bucatarie si inveti sa gatesti mancare tipica indiana (din Kerala mai bine spus). Etc etc etc.
Si daca reusesti sa te urnesti din paradisul care e gradina si terasa pe malul calalului, poti pleca la o plimbare printre plantatiile de orez sau poti merge cu barca pe canale si sa observi cam care este viata satului. Dimineata si seara malurile canalelor sunt foarte animate pentru ca oamenii ies sa faca dusul zilnic, femeile ies sa spele rufele, copiii se joaca si creeaza o agitatie de nedescris. Este interesant sa te plimbi molcom pe canale si sa vezi fiecare cu ce se indeletniceste. 
Noi am intrebat proprietarul de unde putem inchiria o motocicleta sa mergem la explorat zona. Intotdeauna facem asta prin zonele rurale pe unde ajungem daca stim ca este legal sa conducem motocicleta. Este o modalitate extrem de buna sa vezi independent locuri aflate la distante rezonabile de locatia de baza. Raspunsul proprietarului a fost ca nu are rost sa inchiriem ca putem imprumuta motocicleta lui oricand vrem sa ne plimbam. Si nici un moment nu a acceptat sa ne ia bani pentru asta motivand ca suntem de-ai casei si prin urmare nu are cum sa ne taxeze pentru motocicleta. Nici macar sa platim combustibilul nu a acceptat dar ne-am dus noi intr-o zi si am facut plinul in semn de multumire.
Si in ambele doua zile am pornit la cautat zone mai fara trafic si mai putin populate si unde verdele plantatiilor cu orez sa fie rege. Nu cred ca mai e nevoie sa spun ca mie imi plac mult de tot plantatiile cu orez. M-am plimba printre ele ore si ore in sir fara sa ma plictisesc.
Iar daca esti Cipri, ce poti face este sa dai de barfit la intreg satul si sa scoti din casa de la copil pana la cel mai batran membru al familiei ca sa vada albul ce alearga de nebun pe soselele satului. Cipri s-a antrenat in toate locatiile indeien pe unde am calatorit (doar Delhi a facut exceptie) si era foarte amuzant sa vezi reactia oamenilor din satele mai mici cand il vedeau pe el asa blond si cu ochii albastri, imbracat in colanti, alergand pe langa casele lor. Sa mai spun ca erau 35°c si o umiditate de zile mari? Eu nu as fi alergat pe acolo nici batuta dar eu nu sunt Cipri.
In concluzie daca vreti inca o locatie de lenevit in India atunci dati o sansa pensiunii domnului Xavier Joseph. Noi ne-am simtit foarte bine la el si este atat de diferit de ce ni s-a aratat in fata ochilor in Rajasthan incat gandindu-ma in urma parca eram in Asia de Sud Est nicidecum in India.


O plimbare cu barca pe canalele de langa pensiune

L.a spalat rufe

Biserica din sat
Cu motocicleta printe plantatiile de orez


Lui Cipri ii plac bivolii. Nostalgia copilariei. Asa ca avem sute de poze cu bivoli din calatoriile asiatice.

Floare de banan


Monday, February 23, 2015

Cu barca pe apele Keralei


 Sa inchiriezi o barca traditionala si sa faci croaziere de 1 noapte sau mai multe pe canalele Keralei, este poate cea mai cunoscuta si populara activitate din provincie. Veti gasi mii si mii de articole laudative despre "Houseboats of Kerala" si veti regasi activitatea in  mii si mii de clasamente cu lucruri si locuri de facut/vazut intr-o viata. Este pentru multi "activitatea nr 1" din provincie si probabil primul lucru care vi se va recomanda daca spuneti ca mergeti acolo.
Insa ca intotdeauna  celebritatea incepe sa strice lucrurile. Cu cat un loc este mai popular si mai sus pe lista cu "must see" cu atat devine mai greu sa ai parte de o experienta autentica. 
Este deci de preferat sa le eviti cu totul?
Parerea mea este ca NU.
Faptul ca anumite destinatii devin "must see" nu este o intamplare ci in spate stau multe motive extrem de intemeiate care le fac memorabile si le scot in fata. Exista ceva iesit din comun ce face milioane de oameni sa vorbeasca obsesiv despre ele. Nu este deloc o coincidenta. Si asta e motivul pentru care nu sunt de acord cu evitarea a tot ceea ce nu este "off the beaten track". 
Da sunt de acord ca celebritatea aduce aglomeratie si haos si tepari si tot felul de nebunii ultraturistice fara nici o relevanta (exemplu toate magazinele de tot felul de suveniruri pe la care trebuie sa te opresti daca faci un tur catre un loc celebru) insa eu tot le-as da o sansa cu conditia sa faci tot posibilul sa eviti lucrurile care te-ar putea deranja.
De exemplu mie nu imi place aglomeratia asa ca incerc pe cat este cu putinta sa o evit. La Petra de exemplu am mers de la ora 6 dimineata de cum s-au deschis portile. Avantajul a fost ca ajunsi la Tresury eram noi si inca 2-4 turisti in tot canionul. Incercam intotdeauna sa ajungem cat mai devreme la un obiectiv (in vacanta ma trezesc muuuult mai devreme decat in restul timpului) ca sa evitam grupurile de turisti ce vin cu autocarul pe la 10-11 dimineata dupa ce si-au mancat pe indelete micul dejun. Si intotdeauna stam sa vizitam in timpul pranzului cand grupurile de turisti se retrag la restaurant. Toate orasele mari europene le-am vizitat in extra sezon exact din acelasi motiv. Roma in noiembrie este un rasfat. Nici nu vreau sa ma gandesc cum e in iulie-august.
De asemenea nu imi place sa fiu tarata pe la tot felul de magazine la care nu am chef si nu ma intereseaza sa merg. Deci aleg extrem de atent agentia cu care merg in excursii organizate astfel incat sa nu existe magazine de vizitat decat daca vreau eu. Am citit povestile unor oameni ce au stat pe Marele zid chinezesc pentru jumatate de ora desi excursia a durat 8 ore (restul timpului a fost petrecut la magazine de suveniruri). Noi am mers cu o agentie care nu ne-a dus la nici un magazin si de fapt se ocupa doar de transportul pana in Jinshaling si apoi recuperarea turistilor din Simatai. Am mers linistiti 7 km pe zid intre cele doua locatii si am admirat pana ne-am luxat maxilarul fara sa fim grabiti si manati ca niste vite. La Tonle Sap era exact aceeasi poveste cu jumatate de ora pe lac si restul pe la magazine de tot felul. Pentru noi Tonle Sap este o amintire de zile mari pentru ca agentia organizatoare este absolut uimitoare si proiectele pe care le conduc in zona sunt de laudat.
Nu spun ca sfaturile de mai sus sunt cu efect garantat. Exista locuri unde orice ai face tot nu te poti bucura de locatia respectiva asa cum ai visat. Dar litera de lege dupa care ma ghidez cand calatoresc este ca incercand sa fii pregatit ai mai multe sanse sa nu fii dezamagit. 
Revenind la povestile noastre indiene ma vad nevoita sa spun ca din pacate plimbarea cu barca din Kerala  face parte din categoria lucrurilor care nu au fost pe atat de incantatoare pe cat speram oricat am incercat noi sa evitam aspectele negative aduse in prim plan de alti calatori.
Este un loc uimitor si frumos si inteleg perfect de ce este atat de laudat. Si in nici un caz nu cred ca ar trebui sa ratati apele Keralei. Insa felul in care se fac croazierele nu mi-a placut deloc si sfatul meu este sa va ganditi foarte bine daca sunteti pregatiti sa platiti pretul lor pentru ceva ce va va lasa dorind mai mult. Personal, acum ca stiu despre ce e vorba, as cauta o alta alternativa croazierelor cu barcile traditionale.
Sa explic un pic de ce am parerea asta.
O croaziera de o zi incepe la ora 12.00 si se termina la ora 09.00 a doua zi. Puteti face croaziere de mai multe zile insa eu personal m-as plictisi de moarte. Plimbarea se face pe o barca traditionala care arata foarte interesant si romantic si care poate gazdui de la 2 persoane (barca cu un dormitor) pana la 12-15 persoane si poate chiar mai mult (exista pana si barci cu 6 dormitoare). Evident ca exista variatii de la cer la pamant in conditiile de cazare deci ca intotdeauna mai ieftin nu este mai ieftin doar din intamplare. Cereti fotografii cu barca, verificati parerile altor turisti, verificati cam ce se spune despre agentia organizatoare etc etc etc. Este India deci incercati sa vedeti daca ce vi se promite are macar o legatura cat de mica cu ce veti primi. Pentru o noapte pretul este undeva in jur de 100-130 de euro pentru o barca cu un dormitor (deci pentru 2 persoane). Inclus in pret este cazarea si mancarea (un pranz, o cina si un mic dejun). Nu stiu daca vi se pare mult sau putin insa dupa standarde indiene pretul este absolut imens. Asa ca automat pornesti la drum cu asteptari foarte mari.
Noi am facut rezervarea prin intermediul pensiunii la care am stat in Kumarakom. Am considerat ca asa este cel mai bine pentru ca vroiam sa legam cele doua activitati astfel incat sa folosim la maxim timpul petrecut in zona. Plecarea cu barca se facea tot din Kumarakom deci am salvat transportul pana in Allepey sau alta zona. Si in plus citisem ca daca faci croaziera din Kumarakom ai mai multa liniste pe lac. Se pare ca zona de langa Allepey are mult mai mult trafic. 
Ideea de a pleca din Kumarakom a fost una foarte buna si o recomand tuturor insa in realitate am fi putut insa alege orice alta companie care facea croaziere cu plecare din Kumarakom pentru ca proprietarul pensiunii nu era si proprietarul barcii asa ca nu am castigat nimic din faptul ca el s-a ocupat de rezervarea croazierei. In dimineata cand am ajuns la locul de unde pleaca barcile, proprietarul barcii habar nu avea din partea cui venim si care e pensiunea din Kumarakom care s-a ocupat de rezervarea noastra. Am fost multumiti de cum arata barca si de mancare si de servicii insa sunt sigura ca daca nu ne limitam la legatura cu pensiunea am fi gasit acelasi lucru la un pret mai mic. 
Problema mea cea mare a fost cu programul de pe barca. Ni s-a spus ca plecam la 12.00 din port si ne plimbam pana la 18.00 cand barca se retrage la mal unde ancoreaza peste noapte. Apoi a doua zi in jur de 07.00 pornim catre Kumarakom si croaziera se termina pe la 09.00. Suficienta plimbare pentru mine. Insa in realitate am pornit pe la 13.30 din port ca sa ne oprim aproape imediat si sa facem pauza intre 14.00 si 15.30 si apoi sa mai facem o pauza intre 17.00 si 18.00 de plimbare pe mal. Deci orele de navigat au fost reduse la maxim si ceea ce vezi din lac tot la fel. Si asta nu doar in cazul nostru. Toata lumea avea fix acelasi program. Si pentru ca toata lumea are acelasi program este imposibil sa faci echipajul tau sa faca altceva. 
Concluzia este ca daca vrei sa vezi cat mai mult din lac si sa vizitezi si cateva sate si biseri interesante, cel mai bine este sa iei ferry-ul public care face legatura intre toate satele de pe malul lacului. Va fi un fel de barca "hop on - hop off" pentru ca merge circular deci poti sa cobori si sa te urci de unde vrei. Pretul : vreo 50 de centi pe zi.
Croaziera este doar daca vrei sa nu faci nimic si sa dormi. Dar asta poti face si pe mal fara sa platesti 130 de euro pret premium.
De fapt singurul lucru pentru care recomand o croaziera (dar sunt sigura ca poti inchiria o barca de la un pescar pentru o ora - doua care sa acopere asta) este sa admiri apusul pe lac. Cred ca este unul dintre cele mai frumoase apusuri vazute vreodata si ceva care le-a spalat din pacatele organizatorilor de croaziere. Cred ca numai apusul si ar fi suficient sa treci apele din Kerala pe lista cu "de vazut intr-o viata". 
La final sfatul meu (il mai subliniez o data desi sunt sigura ca e cat se poate de clar) este sa nu ratati "the backwaters of Kerala" si mai ales sa nu ratati un apus pe lac. Insa evitati croazierele pentru ca este de departe lucrul cu cel mai prost raport calitate-pret intalnit/facut in India. Mai bine cautati o barca mica pescareasca sa va duca la apus la o plimbare de cateva ore (orice pensiune va va ajuta sa organizati asa ceva) si sa petreceti o zi pe ferry-ul public pentru a vizita satele din zona si a vedea frumusetea canalelor.  

Barca traditionala folosita pentru croaziere
Punctul de plecare din Kumarakom
Leneveala
In Kumarakom sunt multe hoteluri de lux cu vile cu piscina proprie
Canalele mai mari pe care pot merge barcile de croaziera
Plantatii de orez cat vezi cu ochii
Cine doreste crustacee de tot felul?
Verde si iar verde
La scaldat varianta locala
Si mult laudatul apus de soare