Thursday, April 27, 2017

Planul pentru...Guatemala si Belize

Prima data in America Centrala.
Yupyyyyy. 
Nici nu va inchipuiti cat sunt de entuziasmata. Abia astept sa vad cum e pe acolo.  Ca in directie inversa am tot zburat si ne-am plimbat. Deci era timpul si pentru altceva.

Si in cazul in care va intrebati cum de am inceput tocmai cu Guatemala si Belize va raspund tot cu o intrebare: doar nu credeati ca o sa incepem cu Mexic, nu? :) 

La modul serios acum. De ce Guatemala si Belize?

Din doua motive:
  • am prins bilete spre Guatemala City cu 400 de euro de persoana. Dus-intors. Chiar daca pretul nu o arata,  ne mai si intoarcem.
  • pentru scufundari in Belize. Desi ne-am luat certificarea PADI in 2011, nu prea ne-am scufundat pe cat de des am fi vrut. Adica daca ajungeam intr-un loc cu apa calda si corali frumosi ne bagam la o scufundare. Daca nu, nu. Asa a fost pana in iarna trecuta cand am mers in Thailanda care a fost prima vacanta planuita special pentru scufundari si tot restul traseului s-a tesut in jurul ideii ca mergem la scufundari. Dar de acum inainte o sa tot vedeti scufundari in planurile de calatorie pentru ca avem nevoie de un numar minim de scufundari pentru o anumita destinatie unde ne dorim foarte foarte foarte (X 1000) sa ajungem. Nu va spun care. Trebuie sa asteptati si sa vedeti :) Asta in cazul in care ne iese planul pentru ca este o destinatie nu tocmai usor de vizitat.
De vom vedea exact. Pai sunt cateva locuri/lucruri de la care am asteptari foarte mari si sper sa nu ma dezamageasca:
  • Blue Hole in Belize. O sa stam pe o insulita in Lighthouse Reef adica fix pe pamantul ala putin care inconjoara Blue Hole. Si o sa facem scufundari in Blue Hole. Am platit o avere pentru chestia asta deci inutil sa spun ca am sufletul cat un purice de la cat de frica imi e sa nu fiu dezmagita.
Sursa: Itza Lodge website
  • Ruinele mayase din Tikal. Prima data cand ajungem in contact cu civilizatia mayasa deci sunt ca un burete care vrea sa absoarba cat mai mult. Cipri deja se pregateste sufleteste de la cate tururi cu ghid am pus la cale. Pai trebuie sa invatam si noi cate ceva nu?  Am mai spus: eu toata istoria de o stiu (nu ca ar fi prea multa) am invatat-o calatorind. E singura lectie de istorie care nu ma plictiseste :)
Sursa: site-ul Tikan National Park
  • Sa mergem sa cautam manatee in Caye Caulker (in romana s-ar numi lamantin sau vaci de mare dar ca o tradatoare de limba si de tara "care este" prefer varianta in engleza.). Nu am mai vazut pana acum mamiferele astea si par atat de simpatice. Trebuie sa le gasim. Zic!

Sursa
  • Sa urcam pe Acatenango (3796 m) si Fuego (3763 m) asa ca sa ma ierte Cipri pentru activitatile educationale de la Tikal :) Nu am mai urcat pana acum pe un vulcan activ deci sunt curioasa cum va fi. Lava nu vom vedea insa ultima eruptie a fost in 2015 si am inteles ca poti sa iti coci niste bezele la caldura emanata de vulcan.
Sursa

Multe avem in plan. Ramane sa vedem cat de bine ne promeste America Centrala. Ca daca ne primeste bine am o lista lunga cat o zi de post cu locatii bune pentru scufiundari in partea aia de lume. 

Si acum planul pe zile:

20 Mai - Avion Amsterdam 08.00 - Madrid 10.40 (IB3721) + Avion Madid 12.35 - Guatemala City 16.20 (IB6341). Transfer spre Antigua. Cazare Casa del Arco Antigua
21 Mai - Antigua
22 Mai- Hiking pe Acatenango si Fuego cu Ox-Expeditions
23 Mai- Hiking pe Acatenango si Fuego cu Ox-Expeditions
24 Mai- Antigua. Plecare cu autobuzul de noapte catre Tikal
25 Mai- Tikal. Cazare Tikal Inn.  
26 Mai- Tikal, Cazare Hotel Villa del Lago (Santa Elena).
27 Mai- transfer cu autobuzul Santa Elena- Belize City si apoi cu barca catre Lighthouse Reef. Cazare Itza Lodge.
28 mai - Lighthouse Reef 
29 Mai- Lighthouse Reef
30 Mai- Lighthouse Reef
31 Mai- Transfer catre Belize City si apoi inca o barca catre Caye Caulker. Cazare Johnny O's Cabana.
1 Iunie -  Caye Caulker
2 Iunie - Caye Caulker
3 Iunie - Transfer catre Rio Dulce. Cazare El Hotelito Perdido.
4 Iunie - Rio Dulce
5 Iunie - Rio Dulce 
6 Iunie - Rio Dulce
7 Iunie - Transfer Santa Cruz - Lacul Atitlan. Cazare La Iguana Perdida
8 Iunie - Santa Cruz
9 Iunie - Santa Cruz
10 Iunie - Transfer aeroport. Avion Guatemala City 17.50 - Madrid 14.30 (IB6342)
11 Iunie - Avion Madrid 19.50 - Amsterdam 22.20 (IB3720)

Si gata vacanta.

PS: in cazul in care va intrebati cum de am pus planul atat de devreme (mai sunt 3 saptamani pana aplecam) - cam am nevoie de o vacanta...Planuitul ajuta sa treaca timpul mai repede:)





Wednesday, April 26, 2017

Locatiile noastre preferate de stat cu burta la soare

Se apropie vacanta cu pasi repezi (in trei saptamani vom fi cu burta la soare) asa ca tot visand cu ochii deschisi la ce va fi, m-am gandit sa scriu si despre plajele/insulele noastre preferate. 

Nu sunt locatii noi. Am tot vorbit despre ele. Dar acum le pun intr-un top. Un Top 4 :) Da stiu...cum sa faci un Top 4? Pai initial era un Top 2 si apoi m-am gandit sa adaug si o locatie din Europa dar nu m-am putut decide la una singura asa ca a iesit Top 4. Si in cazul in care va gandeati ca si Top 2 tot ciudat era...nu-s eu de vina. Soarta :)

Deci sa ne pornim...cu introducerea. Ca doar nu credeati ca imi iese o introducere atat de scurta? Trebuie sa explic intai contextul.

Sunt oameni care atunci cand merg in vacanta la plaja vor o locatie de lux. Vor hotel mare cu spa si piscine si zece restaurante cu zece bucatarii diferite. Vor umbrelute si sezlong. Vor baruri de tot felul si ospatari care sa iti aduca cocktailul in piscina. Vor all inclusive. Vor activitati. Vor leneveala si rasfat cat cuprinde.

Altii vor petreceri. Vor cluburi. Concerte. DJ. Nebunie. 

Altii vor locatii unde da bine sa fii vazut. Unde iti scoti bijutetiile la plimbare pe promenada. Unde eticheta hainelor conteaza. Intelegeti mesajul...

Fiecare om cu ce ii place si ce il face fericit. In nici un caz nu am scris cele de mai sus ca sa judec sau ca sa spun ca nu asa se face turism. Bucuria din calatorii nu are o solutie general valabila. Fiecare alege ce vrea el. 

Noi insa nu facem parte din categoriile de mai sus. Cand caut o locatie de stat la soare ce ma intereseaza este o insula mica, sa o poti alerga intr-o clipita dintr-un capat in altul, preferabil fara sosele, fara multi turisti, fara nebunie, galagie, haos, fara hoteluri mari, fara all-inclusive, cu plaje frumoase, cu bungalow - uri  direct pe plaja si cu posibilitatea sa faci scufundari altfel o luam razna dupa doua zile. Nu ma intereseaza sa am lux unde dorm sau am am restaurante Michelin in preajma. Daca am curat in camera si mancarea e buna, e mai mult decat suficient pentru mine. In plus o cabana direct pe plaja si o masa direct pe plaja ma face sa trec cu vederea multe caracteristici mai "spartane". 

Si din fericire am avut notocul sa gasim doua locatii care corespund perfect criteriilor noastre - de aici Top 2-ul de care va povesteam.

  1. Perhentian. In primul rand Perhentian este perfecta pentru ca are recifii de corali langa tarm. Nici macar nu trebuie sa mergi la scufundari ca sa vezi pesti colorati si broaste testoase. Inoti nitel, bagi capul sub apa si "Voila". Am scris mai demult despre Perhentian asa ca o sa pun  doar link-ul pentru detalii si va las cu niste fotografii pentru sublinierea ideii :
    Plaja mica a hotelului

    Terasa restaurantului

    Asa arata cazarea- cabane direct pe plaja

    Faci un pas si esti din pat pe plaja
    Si cum este singurul hotel din golful ala, nu e deloc aglomerat
  2. Gili Air. Gili a fost prima noastra insula exotica. De fapt nu. Intai a fost Java. Apoi Sulawesi. Apoi Bali. Si abia apoi Gili. Dar primele trei numai insule exotice nu au fost. Din Bali mai aveam un pic si plecam inot atat de mult mi-a displacut.  Dar Gili...ohhhh Gili. Dragoste pe veci. In Gili aveai si cateva drumuri nu era ca in Perfentian unde aveai cel mult poteci prin jungla. Dar in afara de bicilete si niste care trase de cai pentru carat bagajele la turisti, nu circula nimic altceva. O alta diferenta e ca in Perhentian era un singur hotel si un singur restaurant si o singura scoala de scufundari in golful nostru. Daca vroiai sa ajungi la o alta plaja cu un alt hotel sau restaurant trebuia sa mergi pe niste potecute prin jungla urcand ceva dealuri. Dar de ce sa cauti altceva? Ne era asa bine rupti de lume....In Gili insula e plata si majoritatea cazarilor si restaurantelor sunt aflate in aceeasi zona. Un fel de sat mic. Dar e atat de mic incat ajunsesem sa cunoastem pe toata lumea dupa cateva zile acolo.
    Plaja

    Singura strada din sat

    Vedere din restaurant
    Si inca un restaurant - tot direct pe plaja
    Cazarile
    Mijloacele de transport in comun - singurele
  3. Lefkada. M-am gandit ca nu este corect sa pun numai locatii exotice asa ca am ales si ceva aproape de casa. Nu respecta definitia de mai sus: insula mica, fara drumuri si cu numar minim de hoteluri. Dar cel putin pe vremea cand am fost noi (au trecut vreo zece ani de atunci) nu era foarte aglomerata si era chiar boema in felul ei. Lefkada este locatia cu plajele mele preferate din Europa. Deci uite asa a ajuns in top. Apropos - Articolul meu cu Porto Katsiki este articolul cel mai citit de pe blog. Deci probabil ca nu sunt sigura indragostita de Lefkada.



  4. Zuljana (Peninsula Peljesac). Despre locatia asta nu am mai scris pe blog si din nefericire nu mai gasesc fotografiile din vacanta noastra in Croatia. Asa ca o sa pun un link cu descrierea zonei in speranta ca poate va face pofta de plimbare (fotografia este de pe site-ul respectiv). Zuljana este un sat mic intr-un golf la fel de mic undeva in Peljesac. Dar e atat de rupt de restul lumii incat e imposibil sa nu iti placa.  Sincer nu cred ca a ramas ca acum 8-10 ani cand am fost noi dar pe vremea aia avea doar cateva vile cu camere de inchiriat (multe dintre ele direct pe plaja) si cateva restaurante la fel direct pe plaja. In plus e destul de aproepe de Dubrovnik si Orebic daca vreti un pic de "actiune". Si la fel de important - plaja era cu nisip. Asta in caz ca aveti copii si va intereseaza tipul de plaja.  

Thursday, April 13, 2017

Florenta

De ceva timp imi este tot mai greu sa scriu pe blog. Si imi este si mai greu sa scriu despre locuri foarte turistice. Ma tot gandesc ca nu am nimic in plus de spus fata de milioanele de alti oameni care au fost pe acolo si au scris despre asta.

Una este sa scriu despre Antarctica - unde nu multi ajung si despre care nu am gasit prea multe bloguri romanesti. Si cu totul altceva despre Florenta care e printre cele mai vizitate orase europene. 

Dar daca ma uit la traficul de pe blog destinatiile foarte turistice au mult mai multe vizite decat destinatiile ciudate gen Antarctica, Uganda sau Laos. Locuri pe care eu le iubesc la nebunie si despre care as vorbi o vesnicie. Deci poate ca nu e complet fara rost sa scriu si despre orase gen Florenta. Nu?

Dar nu am rabdarea sa fac o prezentare detaliata a sederii noastre de trei zile asa ca in loc de asta o sa pun cateva sfaturi/pareri personale. Nu stiu cat sunt de noi sau informative dar vedeti si voi daca va sunt de folos ori ba. Pentru itinerarii gasiti cateva idei foarte bune pe site-ul asta.

Incercati sa mergeti in extra-sezon.

Stiu ca este mai usor de zis decat de pus in practica insa personal evit cat pot de tare sa merg in orasele foarte turistice in plin sezon. Daca e luna de vara sau daca este sarbatoare, fug de city-trip-urile clasice de parca ar fi ciuma. Prefer sa merg in perioade cand nu stai cu orele la coada pentru orice muzeu sau atractie turistica. Cand gasesti usor o masa libera sa bei un cocktail. Si cand nu trebuie sa dai din coate ca sa avansezi pe strada. Poate ca vremea nu e mereu extraordinar de nemaipomenita si de nemaivazuta dar e un compromis pe care il fac cu placere. Si sfatul asta se aplica poate chiar mai mult Florentei. Pentru ca este un oras relativ mic si nu prea ai unde sa distribui atat de multi turisti. In decembrie cand am fost noi era relativ liber si tot mi s-a parut greu de "navigat". Nici nu vreau sa ma gandesc cum ar fi prin iulie-august.
Luati un tur "gratis"

In general un tur cu ghid este o modalitate extrem de utila sa inveti cate ceva despre istoria orasului pe care il vizitezi. Si credeti-ma ca mereu vei invata ceva nou indiferent cat de bine ai sti locul. Si daca mai si mergi intr-un oras gen Florenta unde Medici si Renasterea si-au lasat amprenta peste tot si unde ai parte de istorie si arta la orice pas eu zic ca un ghid poate face minuni.

Si daca tot alegi un tur cu ghid eu zic sa alegi unul din tururile "gratis". Am mai scris de foarte multe ori ca eu sunt o admiratoare pe viata a tururilor de genul asta si aproape ca nu exista city-trip in care merg pe care nu il incep cu unul. Este ca o introducere pentru ce voi vizita de atunci inainte si creeaza background-ul perfect pentru a asimila cat mai bine informatia ce va veni. In plus pentru ca nu exista taxa fixa pentru tur ci ghidul traieste din bacsisurile primite de la voi, garantat va face orice ii sta in putere sa va impresioneze. Am participat la tururi cu ghizi absolut uimitori si la tururi cu ghizi mai putin uimitori insa niciodata, absolut niciodata, nu am fost dezamagita de experienta avuta. Problema e ca am avut un ghid de care o sa imi aduc aminte toata viata in Berlin si care a ridicat stafeta atat de mult incat am mereu asteptari foarte mari de la ghidul urmator. 
In Florenta am luat turul despre familia Medici cu acest ghid. Si cum eu nu stiam mai nimic despre istoria familiei Medici inainte sa ajung in Florenta, turul a veit la fix. Mi-a deschis practic ochii. pana si Cipri, care nu are foarte multa rabdare mai ales cand se vorbeste despre istorie si arta, este la fel de entuziasmat de tururile aste pe cat sunt si eu. Iar asta spune multe :)

Capela Medici

Catedrala

Turnul Giotti

Prin Palazzo Vecchio

Florenta vazuta de sus

Florenta vazuta de sus este in mod sigur ceva neaparat de facut. Pentru ca Florenta vazuta de sus arata extraordinar. Insa este ceva din categoria "pick your battles". Exista o gramada de variante pentru a vedea Florenta de sus. Poti sa urci in cupola catedralei, sau in turnul Giotto de langa catedrala, sau in turnul de la Palazzo Vecchio sau chiar si pe dealul Michelangelo. Ai variante de nu mai stii ce sa alegi. Si probabil ca multi vor alege sa le faca pe toate din frica de a nu pierde nimic. Sfatul meu este insa sa alegeti una dintre ele si sa folositi timpul ramas pentru altceva. De fapt sfatul este sa faceti plimbarea catre Piazzale Michelangelo si sa urcati in turnul Giotto.

As alege turnul Giotto in loc de cupola catedralei pentru simplul motiv ca este mult mai liber si nu trebuie sa astepti foarte mult si privelistea este la fel. Daca totusi vrei sa urcati la catedrala sfatul meu este sa mergeti acolo la prima ora si sa vedeti ce bilet prindeti pentru ca urcarea in cupola este pe ore adica primesti un bilet cu o anumita ora si poti urca doar atunci. Mai ales daca mergeti in varf de sezon, ziua in care urci in cupola catedralei va fi definita de ora de pe biletul ala. 

Iar plimbarea catre Piazzale Michelangelo este pur si simplu prea draguta ca sa nu o faceti. Noi am alergat dimineata pana in varf de deal si mi-a placut la nebunie. Pentru ca la ora la care alergam noi, era goala si nu era nici un vanzator ambulant s nici un turist care sa te streseze. Dar am auzit ca e foarte dragut sa fii acolo la apus cand Florenta capata o culoare absolut uimitoare. 



 


Ponte Vecchio din toate unghiurile

Asta este un sfat deghizat de fapt pentru ca este mai putin despre Ponte Vecchio si mai mult despre trecut pe cealalta parte a raului. Am spus deja mai sus ca o plimbare catre Piazzale Michelangelo este ceva ce nu trebuie ratat. Deci uite un motiv sa treci raul. Apoi multi vor merge la Palatul Pitti deci inca un motiv sa treci raul. Dar sfatul meu este sa va plimbati pe cealalta parte a raului chiar si fara vreun motiv anume. Poate nu are atractii turistice la fel de impresonante ca partea clasica insa iti va arata o Florenta mai putin turistica. Una mai penreu muritori. Si in plus iti va da ocazia sa vezi Ponte Vecchio din toate unghiurile posibile. Deci dati-i o sansa.
 
Fotografia mea preferata din Florenta
 Mercato Centrale

Locul perfect unde sa bei un vin si sa mananci ceva rapid la pranz. Cred ca am trecut in fiecare zi pe acolo si a devenit rapid punct de reper de fiecare data cand ne era foame. Si daca vreti sa incercati ceva tipic florentin - Il Lampredotto (un sandvis cu burta de vita).

Mereu am gasit un loc liber. Nu stiu cum e in plin sezon insa
O trufa?

Accademia in prima duminica din luna

In mai toate orasele mari veti gasi o zi din luna in care intrarea este gratis la tot felul de muzee. In mod normal asta este ziua in care evit sa merg la toate muzeele din lista pentru ca este automat extrem de aglomerat. Atat de aglomerat incat nici un pret nu justifica statul la coada pentru cateva ore. 

In Florenta s-a nimerit sa ajungem in prima duminica din luna decembrie adica fix in ziua gratis a lunii cand poti intra fara sa platesti la Uffizi, Accademia, Palazzo Vcchio, Bargello, Palatul Pizzi, Capela Medici etc. Daca te uitai insa la coada de la Uffizi o luai la fuga. Ceea ce am si facut de fapt. Am fugit tocmai in Lucca pentru ca parea imposibil sa vizitam ceva in ziua aia in Florenta. Dar seara cand ne-am intors cozile se evaporasera ca prin minune asa ca am intrat gratis la Accademia si Uffizi. 

Ceea ce o sa scriu mai departe probabil ca va agasa pe iubitorii de arta insa este sfat pentru cei ca mine - adica necunoscatori. Oameni doar cu ochi sa vada insa fara minte antrenata sa analizeze operele de arta. 

Pentru astia ca mine Accademia inseamna statuia lui David si atat. Si indiferent ca esti nestiutor au ba, statuia lui David este ceva ce trebuie sa vezi. Ca pana si fara minte antrenata si tot vei vedea ca este ceva "altfel". Insa pretul platit pentru a vizita Accademia cand stii ca singurul lucru care iti va vorbi este statuia lui David pare un pic cam prea mare. Parere personala deci nu dati cu pietre. Asa ca Accademia cred ca este candidatul perfect pentru vazut in ziua gratis. Mi se pare nejustificat pretul. Inca o data zic- parere personala, da? :)



Doua recomandari de restaurante

Dupa ce tocmai zisei ca statuia lui David nu e de ajuns sa justifice pretul intrarii la Accademia vin cu subiectul suprem : mancarea. Ca de...totul trece prin stomac. 

Doua recomandari pentru restaurante deci: Fuocco Matto si l'Tuscani 2. l'Tuscani este absolut genial daca sunteti mari mancatori de carne. Iar serviciile sunt de predat la scoala de "ospitalitate". Ne-am simptit super bine cat am stat acolo si am plecat acasa pe sapte carari pentru ca la un moment dat eram la testat grappa cu doua americance si jumatate din angajatii restaurantului. Pana si bucatarul si casierita ni s-au alaturat la un moment dat. Bun bun bun. Recomand din toata inima. Insa nu uitati sa faceti rezervare ca sansele sunt minime sa gasiti un loc liber.

Thursday, April 6, 2017

Pisa

M-am plans de foarte multe ori pe aici ca Italia nu se poarta deloc frumos cu mine. 
Parca as fi mereu un musafir nepoftit.

Si dupa multe prea multe experiente negative, Italia apare destul de rar in planurile noastre de calatorie. Daca avem cateva zile libere ne vom orienta cat ai clipi catre Franta sau Elvetia care au fost mereu prietenoase cu noi, in timp ce Italia va fi mai mereu undeva la coada listei. 

Totusi mai sunt si exceptii. Locuri pentru care mi-as face curaj si as pleca la inca o tranta cu gazda imbufnata doar doar o sa fie bine. Si uneori e chiar foarte bine (ca de exemplu in Roma) si ma felicit pentru perseverenta. Alteori imi promit a mia oara ca nu mai calc o vesnicie pe acolo. Dar dupa un timp imi aduc aminte de alta destinatie foarte tentanta si iar ii mai dau o sansa. 

Cam asa a fost cu Florenta. Un oras aflat de o vesnicie pe lista mea cu "neaparat de vizitat" dar care a fost lasat de pe un an pe altul pentru ca efectiv nu vroiam sa fiu dezamagita. Pana intr-o zi, anul trecut, cand am vazut ca de ziua mea erau bilete catre Pisa la 20 de euro dus-intors. Si nu m-am gandit de doua ori. L-am anuntat pe sot ca mergem in Pisa si Florenta si ca nu are cum sa zica nu pentru ca e ziua mea :)

Aeroportul din Florenta este mic si zborurile care aterizeaza acolo sunt de obicei foarte scumpe asa ca mai mult ca sigur, daca mergi in Florenta, vei ateriza de fapt in Pisa care e aflata cam la o ora cu autobuzul sau trenul de Florenta. Mai toate companiile low cost zboara spre Pisa la niste preturi care nu au cum sa nu te tenteze. Si transferul intre cele doua orase este foarte usor si rapid. Ai autobuze direct de la aeroportul din Pisa catre centru Florentei si ai si trenuri din Pisa (pana la gara iei un autobuz de la aeroport) pana in Florenta.

Si daca tot aterizezi in Pisa trebuie sa vizitezi si ce are Pisa de oferit. Nu? 

Cum sa ratezi celebrul turn?

Evident ca nu l-am ratat nici noi si de la aeroport am luat un autobuz care sa ne duca in zona Campo Santo sa vizitam categrala si Turnul si sa ne plimbam un pic prin centru. 

Pentru ca era inceput de decembrie si doar vineri (nu week end) si destul de devreme dimineata (am ajuns in jur de 8) era atat de liber incat mai ca imi venea sa strig de bucurie. Am renuntat acum multi ani sa mai vizitam orice oras mare si ultra-mega-turistic in perioadele de vara pentru ca urasc imbulzeala si statul cu orele la coada. Si sincer Pisa si mai ales Florenta cred ca sunt clar de evitat vara. Ambele sunt destul de mici si miile de turisti nu prea au unde sa se disperseze suficient cat sa nu iti dea dureri de cap. Deci daca aveti cum alege, va sfatuiesc sa mergeti in perioade mai putin populare. La turn de exemplu nu am asteptat deloc ca sa urcam. Am cumparat bilet pentru o urcare la 5 minute dupa luarea biletului si in fata noastra nu era nimeni nici la coada, nici pe scari si nici chiar pe platforma (daca nu o socotesc pe doamna care matura scarile). O placere. Si cred ca si faptul ca totul era foarte liber si relaxat m-a facut sa imi placa atat de mult zona. Pentru ca mie chiar mi-a placut Pisa. E adevarat ca mi-a placut doar ca o oprire scurta in drum spre Florenta si nu as sta peste noapte acolo pentru ca nu mi se pare deloc tentant, dar mi-a placut.

Si cu asta sa trecem la cateva fotografii desi stiu sigur ca ati vazut probabil mii si ca una in plus sau in minus nu va va schimba persectiva:









Thursday, March 9, 2017

Hoi An - de departe oprirea mea preferata din Vietnam

Din primul moment in care am citit ceva despre Hoi An am stiut ca trebuie sa fie pe lista mea de vizitat si am stiut ca ala este locul unde vreau sa stau cel mai mult asa ca minimul de nopti pentru Hoi An a fost intotdeauna 4. In celelalte destinatii am pus: una sau doua dar aici as fi pus si mai multe daca as mai fi avut de unde. 

Motivul: de fiecare data cand vedeam descrierile nu puteam sa nu ma gandesc la altceva in afara de Luang Prabang. Un Luang Prabang mai turistic dar atmosfera tot aia parea sa fie. Iar eu am iubit fiecare secunda de stat in Luang Prabang. Deci nu am stat deloc pe ganduri - Hoi An scria pe mine.

Sa spun ca am plecat cu asteptari foarte mari pentru Hoi An ar fi o subestimare. 

Am plecat cu asteptari enorme. Si Hoi An nu m-a dezamagit. Uneori e bine sa mergi cu sacul la pomul laudat.

Nu va asteptati ca e un loc cu o gramada obiective de bifat si cu un program ingramadit si solicitant. Nicidecum. Hoi An trebuie abordat cu lentoare si relaxare si cu un singur gand in minte: leneveala de zile mari. 

E locul perfect sa te relaxezi. Sa uiti de nebunia si haosul vietnamez si pur si simplu sa te relaxezi.

Orasul vechi este cel putin in teorie pedestru asa ca plimbarile erau foarte placute. Cafenele pentru toata lumea. Cat mai hipsteresti sau cat mai boeme. Depinde ce vrei. Restaurante bune. Terase de stat la soare. Absolut perfect sa nu faci nimic decat sa bei, sa mananci, sa citesti o carte sau sa vorbesti cu prietenii. O jumatate de zi am stat la o bere si povesti cu un cuplu de romani plecati pentru jumatate de an prin Asia de Sud Est. Nici eram in nici o graba sa ajungem pe undeva. Si exact asta e definitia Hoi An-ului.

Daca va hotarati sa faceti totusi ceva, cel mai bine este sa luati o bicicleta sau o motocicleta si sa plecati hai hui printre orezariile si satele din jur. Mie imi plac la nebunie campurile cu orez asa ca nu imi trebuie mare lucru ca sa fiu super incantata de ce vad in jur. Si niciodata nu fac un plan  anume. Pur si simplu merg cat mai random si vad la fata locului daca ma tenteaza o directia sau alta. 

La doi pasi de Hoi An este si un sat cu multe gradini de legume si mirodenii. La fel - super placut de vizitat cu bicicleta fara vreun traseu prestabilit. Si daca va opriti pe la vreun restaurant o sa vedeti ce inseamna legume proaspete. Nu am mai mancat atat de proaspat de pe vremea cand luam rosia din gradina bunicii si o mancam cu sare si de multe ori nespalata inca stand in  picioare langa vrejul din care tocmai o rupsesem. Cipri de exemplu a comandat niste "water spinach" si tanti bucatareasa a iesit din bucatarie, s-a dus in gradina adica la doi pasi de terasa unde stateam noi la masa si s-a intors cu un brat de spanac :)

Mai exista si un sat al olarilor tot asa la vreo 4 km de Hoi An. Nu stiu cat de interesant e sa vizitezi producatorii pentru ca nu am fost pe la magazine. Dar cum noi alergam in fiecare dimineata aproape (desi alergatul la 28°C si 92% umiditate e mai mult inot) am ajuns fara sa vrem si in satul asta. Nu era inca nimic deschis la orele la care alergam noi dar cel putin am scos pe toata lumea in strada ca sa se uite la turistii care fug de nebuni pe la ei pe ulita.  Si daca iesi de pe strada principala si mergi printre campurile cu orez, arata chiar frumos. Dar cum ziceam - eu am o slabiciune pentru campurile cu orez.

Poti sa faci cursuri de gatit daca vrei sa inveti ceva nou sau pur si simplu daca vrei sa inveti un pic ce ai in farfurie la restaurant. Noi luam de fiecare data cand mergem in Asia cursuri de gatit. In primul rand pentru ca este distractiv si in al doilea rand pentru ca ne place mancarea asiatica si gatim si acasa foarte des asa ceva. Iar in Hoi An nu veti duce deloc lipsa de posibilitati. Cred ca sunt zeci de companii care ofera cursuri. Bafta la sortat deci :)

Si sa nu uitam mersul la croitor. Doar e Vietnam si doar am vazut cu totii Top Gear, nu?

Si evident poti sa mergi la plaja daca te-ai saturat de Hoi An si de orez. Dar pentru asta trebuie sa mergi in perioada potrivita. In decembrie cand am fost noi era prea frig si apa mult prea agitata pentru a sta efectiv la plaja dar tot e o plimbare draguta. Si apropos: daca vreti o cazare mai luxoasa atunci sfatul meu ar fi sa stati la unul dintre resorturile de la plaja si de acolo sa mergeti in Hoi An. Sunt cateva resorturi chiar dragute zic eu....daca va plac resorturile. Mie nu imi plac asa ca nu am stiut cum sa fug mai repede de astfel de cazari si sa iau in schimb o pensiune locala chiar in oras ca sa pot sa ma duc la plimbare pe jos cand vrea muschiul meu.

In concluzie: Hoi An-ul se savureaza pe indelete. E genul de destinatie de pus la sfarsitul vacantei cand vrei sa mai si te odihnesti nu sa fugi de nebun de la un obiectiv la altul. Rabdare sa ai si te vei indragosti de el.

Si gata cu laudele. Sa va zic cateva detalii practice si apoi hai cu pozele :)

  • Transferul din Hue spre Hoi An l-am luat de la aceeasi agentie pe care o folosisem pentru turul din Hue : Stop and Go Cafe. Pe drum ar trebui sa te opresti la diverse obiective insa cand am fost noi vremea a fost atat de urata incat mare lucru nu vedeai si unde vedeai nu era interesant. Deci in vreo 4 ore (sunt 145 de km) eram deja in Hoi An. Gata de lenevit :) 
  • Transferul din Hoi An spre aeroportul din Da Nang l-am luat de la hotelul din Hoi An. A durat vreo ora si a costat 14 dolari daca imi aduc bine aminte.
  • Restaurantul nostru preferat in Hoi An a fost Secret Garden. Mancarea excelenta, servirea exemplara si preturile nicidecum pe masura felului cum arata. Pentru ca arata foarte foarte bine.
  • Cafenelele preferate erau cele din lantul Hoi An Roastery. Si va rog trimiteti prin e-mail un coconut ice cream coffee ca am devenit dependenta de ea. Buuuuun buuuun buuuun.
  • Daca vreti ceva rapid de mancat incercati Banh Mi. Din pacate nu mai stiu cum se numea standul de unde cumparam noi. Dar intrebati la hotel pentru o recomandare. Pe cat de obsedata eram eu de cafeaua vietnameza pe atat era Cipri de preocupat de Banh Mi .
  • Noi am stat la The Corner Riverside Villa. O vila destul de noua si foarte curata la un pret infim. Cred ca a fost in jur de 20 de euro pe noapte.  E aflata un pic in afara orasului vechi (10 minute pe jos de centru centru) deci nu esti chiar in mijlocul "actiunii". Nu ca ar fi vreo actiune in Hoi An. Dar ai avantajul ca este foarte liniste. Micul dejun nu are cine stie ce variatie dar e indestulator. Si cel mai important - pentru tipa de la receptie as alege fara sa stau 1 secunda pe ganduri aceeasi locatie pentru cazare. Mi-a placut de ea la nebunie. A stat cu noi din prima zi si ne-a explicat tot ce poate fi vizitat. Ne-a dat recomandari pentru orice: de la restaurante, baruri, cafenele pana la cursuri de gatit si croitori in caz ca vrei sa-ti faci un costum. Mereu foarte prietenoasa si mereu determinata sa iti faca sederea o placere. Foarte foarte mult mi-a placut de ea. Ar putea sa dea lectii multotra care lucreaza in turism. Practic datorita ei: un hotel fara personalitate si pe care l-as fi uitat de cum am iesit pe usa a devenit un loc de care imi voi aminti cu drag. 
  • Pentru cursurile de gatit am ales Hoi An Eco Cooking Class. O sa scriu pe larg despre ei pentru ca ne-a placut mult. Deci daca vreti cursuri de gatit ii recomand din tot sufletul.

Si cum ziceam, pozele.

Seara prin orasul vechi:







Ziua prin orasul vechi:




Printre orezarii:




Cam asa arata plaja:


Coconute ice cream coffee si coconut juice.

(Nu eram antisociala...Cautam de mama focului sa vedem daca Cipri a prins loc la UTMB si nu mergea netul bine. Am mai schimbat doua cafenele pana am resuit sa vedem ca are locul. Si apoi ne-am mutat la o sticla de vin ca sa recuperam si fim sociali :) ):


Nelipsitul sir de turisti chinezi. Ne amuzam mereu cu ei sau de ei si faceam scenarii care presupuneau ca turistul chinez este scos la plimbarea obligatorie regulamentata clar de programul de vizitare la ore fixe si pe traseu si mai fix. Orice incercare de independenta este distrusa din fasa :)



Si evident ca nu puteam sa scriu despre toata vacanta in Asia de sud est fara sa pun o poza cu bivoli. Cipri a avut bivoli la bunici si e genul ala de amintire din copilarie la care se gandeste mereu cu placere. Asa ca avem sute de poze cu bivoli din toate vacantepe prin Asia.