Introducere - Angkor Wat

Am fost intrebati de foarte multe ori de ce calatorim in tarile astea: “sarace, murdare, pline de oameni beti si cu mancare proasta”. De obicei intrebarile de genul asta vin de la persoane care nu au pus niciodata piciorul in afara Europei dar care totusi cosidera ca doua imagini vazute la televizor sunt suficiente pentru a isi forma o parere. Si tot aceleasi persoane se supara cand un strain care nu a fost niciodata in Romania spune bazandu-se pe ceva vazut la tv ca “Romania e o tara de tigani”.

Am incercat de multe ori sa explic ce vad eu la tarile astea, ce ma face pe mine sa visez sa le vad, ce ma incanta si ce ma face sa imi doresc sa ma intorc iar si iar. Dar la sfarsit nu stiu cat conteaza pledoaria mea pentru ca atunci cand cineva isi doreste sa vada doar mizeria si saracia atunci doar atat va vedea. La urma urmei “frumusetea e in ochi celui ce priveste”.

Mai mult citisem pe undeva candva ca atunci cand calatoresti iti dai seama de masura propriei ignorante si sincer fiecare zi de calator este o zi care imi confirma a mia oara cat de adevarata este afirmatia asta. Imi arata cat de putine lucruri stiu despre lumea in care traiesc si cat de mult ne sunt formate parerile/opiniile de ceea ce spune mass media, diferite guverne sau poate doar veciunul de la trei in loc sa se bazeze pe experienta proprie. Poate si de aceea imi place atat de mult sa calatoresc.

La sfarsitul zilei, in ciuda remarcilor dezaprobatorii din partea unora, noi ramanem aceeasi mari admiratori ai Asiei. Si fiecare tara noua in care punem piciorul nu face altceva decat sa ne intareasca aceasta parere. Ca sa nu mai spun ca ideea ca in China,  Indonezia, Cambodgia sau Tailanda se mananca prost mi se pare la fel de adevarata precum faptul ca Pamantul este in centrul universului.

Asa se face ca in discutiile cu Cipri despre viitoare destinatii pentru vacantele noastre si despre ce am vrea sa vedem neaparat in viata asta, in prim plan aparea mereu si mereu Angkor Wat. Cred ca am vazut zeci de documentare, am citit zeci de articole si am admirat sute de poze cu gandul ca odata candva va vedea ochiul meu pe viu toate templele alea. L-am vazut mereu ca pe un loc de poveste, din aceeasi categorie selecta cu Macchu Picchu si Marele Zid Chinezesc. Unul dintre acele locuri cum altul nu-i.

Cati oameni pe lumea asta au vazut Tomb Rider si nu fi fost cuceriti de templul cuprins de radacini de copac? Poate chiar mai multi decat cei vrajiti de buzele Angelinei Jolie...Nu de alta dar poate s-au mai uitat si femei la film. :)

Soarta, destinul, praful de pe calorifer sau poate faptul ca noi avem de obicei concediu vara cand e sezonul plois in Asia de Sud-Est au facut insa ca abia la a treia noastra escapada in Asia sa ajungem in Cambodgia. Atunci cand am gasit de cumparat bilete convenabile pentru decembrie pentru Kuala Lumpur primul lucru care mi-a venit in minte a fost ca asta este sansa sa mergem la  Angkor, apoi mai vedem cu ce completam itinerariul pana la restul de 25 de zile de vacanta. Si fara sa stam pre mult pe ganduri am luat biletele de avon Brussel-Kuala Lumpur si imediat si pe cel Kuala Lumpur-Siem Reap.

Deci iaca, dupa jumatate de an, in dimineata de 17 decembrie, am sosit in Siem Reap plini de ganduri mari. Ne-am cazat, am mancat micul dejun si impreuna cu un sofer de tuk-tuk si un ghid am plecat in prima noastra zi de explorat temple.

Dar inainte sa ma apuc sa descriu plimbarea pe la temple o sa scriu un pic despre detaliile organizatorice pentru Siem Reap. Ca nu degeaba poarta postul asta numele de introducere :)

Pe la inceputurile nostre calatoare mi-am dat seama ca noi nu suntem genul de oameni care sa plece caine surd la vanatoare si ca totul trebuie sa fie pregatit destul de bine altfel imi da “stack overflow” si cat ai zice peste o sa vezi iesind fum din mine mai ceva ca din calculatoarele din desene animate. Am intalnit oameni in aeroport care soseau intr-o anumita tara fara sa stie ce traseu sa faca, fara sa aibe ceva detalii in minte, fara ca macar sa fie siguri ca vor sa stea in tara aia. Eu in nici un caz nu pot fi asa. Eu sunt genul calculat, care are totul scris la carnetel, care stie foarte bine ce vrea sa viziteze si cum vrea sa viziteze acel ceva. ODC-ul din mine isi spune cuvantul cu varf si indesat cand vine vorba de calatorit. Asa ca intotdeuna plec de acasa cu un itinerariu clar, cu biletele de avion interne deja cumparate, uneori si alea de tren daca pot sa cer asta la hotel, sau masina cu sofer inchiriata, cu camerele de hotel rezervate si daca se poate si rezervarile pentru unele activitati. Parerea mea este ca atunci cand ai un timp limitat pentru calatorit si vrei sa vezi cat mai multe lucruri, modul asta ultra-planuit de a calatori este cel mai eficient. Daca mergi in Asia pentru sase luni atunci orice este permis si ai mult mai multa libertate de a alege si poti decide pe loc in ce directie doresti sa te indrepti. Dar deocamdata nu e cazul la noi de mers pentru luni intregi la plimbare asa ca suntem adeptii planuitului detaliat.

Mai mult am hotarat dupa vacanta din Indonezia ca prima cazare din vacanta sa fie una relativ luxoasa, ca sa ne recuperam cat mai usor dupa drumul lung cu avionul si sa ne oferim si un ragaz in care sa ne adaptam la noul mediu. Asa ca in Siem Reap hotelul pe care l-am ales a fost Siddharta Boutique Hotel. Un hotel relativ mic aflat in afara centrului turistic (deci destul de departe de Pub Street) pe drumul care duce catre Angkor Wat. Este mai aproape de Angkor Wat decat de centru orasului.  Ceea ce reprezinta un mare avantaj daca esti pasionat de alergat poti face ca Cipri: s-a trezit dimineata pe la 6, s-a echipat de alergat si a facut o tura de Angor Wat. Deci se poate lauda cu cea mai selecta locatie de antrenament. Pentru mers in oras ai tot timpul la dispozitie un tuk tuk care sa te plimbe pe unde vrea sufletul tau. Camere sunt foarte spatioase si au o terasa proprie foarte draguta (in care noi ne-am petrecut multe ore) care da spre piscina si gradina.

Terasa camerei noastre

Prin gradina

Piscina

Holul de la parter

Camera noastra si holul

Holul

Un pat mare mare mare...

Dusul

Si restul baii

Hotelul (ca majoritatea hotelurilor din Siem Reap) iti ofera gratuit transferul de la aeroport la hotel. Ceea ce mie mi-a placut foarte mult pentru ca m-a scutit de unul din lucrurile care imi displac cel mai mult in calatoriile noastre: tocmirea unui taxi de la aeroport catre oras, moment in care de cele mai multe ori pe meleagurile astea ne simtim ca o vaca de muls si atat.

Tot de la hotel am inchiriat si un tuk tuk pentru 15 dolari pe zi pentru trei zile care sa ne duca pe la temple. Chiar si pentru locatiile mai indepartate precum Beng Mealea si Kbal Spean am optat tot pentru tuk tuk pentru ca ni s-a parut ca in felul asta vedem mai mult si drumul catre Beng Mealea chiar ne-a recompensat cu varf si indesat pentru alegerea facuta. Iar pentru prima zi am avut si un ghid vorbitor de limba engleza care sa ne insoteasca pe “Micul Circuit”. Pentru ghid si soferul de tuk tuk rezervarile le-am facut prin intermediul hotelului pentru ca mi s-a parut mai sigur asa si am preferat sa platesc un pret un pic mai mare decat daca luam un sofer oarecare din oras. Am auzit si citit povesti nu tocmai dragute cu turisti care au fost lasati printre temple de soferul lor care le-a cerut un pret mai mare decat hotarasera initial si pentru ca turistii nu au vrut sa plateasca nu i-a mai adus inapoi la hotel. Asta este un caz extrem dar pana si micile detalii enervante cum ar fi faptul ca soferul descopera ca de fapt tu trebuie sa platesti parcarea, motorina, sau cativa dolari in plus daca vrei un anumit templu sunt ceva ce mi-as dori sa evit cu orice pret. Iar un sofer de tuk tuk luat de la hotel te va scuti de toate problemele astea. Si adevarul este ca noi am fost extrem de multumiti de cum au decurs lucrurile in zilele astea si nu avem decat cuvinte de lauda pentru soferul nostru si pentru hotel. Si ei au contribuit la cat de mult ne-a placut Angkor si cat de bine ne-am simtit.

Cu tuk tuk ul la plimbare

Planul in Siem Reap era deci sa mergem trei zile pe la temple si o zi pe lacul Tonle Sap, pentru care am ales o companie despre care am citit numai lucruri frumoase pe Trip Advisor. Dar despre cum am facut alegerea asta voi scrie mai multe in postul dedicat plimbarii pe lac.

Cam atat ca si intruducere, din postul viitor incepe povestea templelor :)

Salutari din Cambodgia, Adela si Cipri