Lacul Inle - gradinile plutitoare

Ne am trezit dis de dimineata cu multa voie buna si pusi pe explorat. Astazi trebuia sa mergem undeva in partea de sud a lacului sa vedem sate mai traditionale si mai putin calcate de picior de turist. Vorbisem cu barcagiul initial sa mergem in In Dein (Inthein) dar ne-a zis ca daca vrem mai putin turistic atunci clar nu trebuie sa mergem in In Dein ci mai la sud.

Numai ca de cum am iesit din camera ne-am dat seama ca ploaia care ne-a ocolit toata vacanta, ne-a prins din urma. Nori negri se stransesera deasupra capului nostru si pana am ajuns noi in barca deja au inceput sa se reverse in valuri torentiale peste noi. Ne-am incapatanat totusi sa pornim si am mers pentru inceput la ceea ce se vroia a fi o piata traditionala. Barcagiul ne atentionase cu o zi inainte ca pietele traditionale s-au schimbat complet in ultimii ani. Prin 2008 inca mai erau piete doar pentru oamenii locului si foarte putin pentru turisti. Cei de la munte veneau si isi vindeau produsele celor de pe lac iar cei de pe lac vindeau produse oamenilor de pe munte si toti erau multumiti. Acum piata traditionala era undeva in centru si avea maxim zece vanzatori iar in jur erau cateva zeci de tarabe pe care se vindeau chinezarii si falsuri de tot felul. Ne-am invartit un pic printre produsele aduse de oamenii de la munte si apoi am plecat catre gradinile plutitoare pe care le vazusem in trecere cu o zi inainte dar pe care vroiam sa le vedem mai de aproape ca sa intelegem exect cum sunt facute.

La intrarea in piata

Oamenii de la munte

Aproximativ 25% din suprafata lacului este acoperita de gradini plutitoare atent ingrijite de catre oamenii locului si care le aduc gradinarilor un venit destul de consistent ceea ce i-ar face pe multi sa isi extinda “pamantul” serios in cautare de profituri mai mari insa exista se pare o legislatie care stabileste cam cat au voie sa cultive pentru a nu polua lacul prea mult sau pentru a distruge populatia de peste.

Pentru a face o gradina se incepe prin a strage hyacinth si tot felul de alte plante acvatice si se formeaza un strat plutitor care apoi este fixat cu bete lungi de bambus infipte in malul de pe fundul lacului. Iarba care creste pe straturile nou formate este taiata, uscata si arsa pentru a fi pe post de ingrasamant. Cateva straturi de alge (nici nu stiu daca traduc corect seagrass) sunt adaugate deasupra iar intr-un final un strat de mal luat din  lac. Intr-un final insulitele plutitoare ajung sa aibe in jur de un metru adancime (grosime), jumatate de metru sau mai mult latime si poate si cativa zeci de metro lungime. Par a fi destul de stabile dar totusi foarte usor de impins si mutat dintr-un loc in altul.

In sezonul plois se planteaza aproape exclusive rosii dar in sezonul secetos se planteaza de toate: rosii, castraveti, varza si multe altele. Evident ca nu o sa vezi cartofi, morcovi, ceapa, usturoi sau alte plante de la care se foloseste radacina :)

Intai se scoate iarba din lac pentru a face straturile

Cu barca la format straturi

Alge pe post de ingrasamant

Poti sa impingi gradina cu o vasla

In adancime

Rosii de Inle

Gradinile plutitoare

la munca in gradina

Si cum spuneam si in postul precedent rosiile de pe Inle au un gust de zile mari. Am mancat salata de rosii de doua ori pe zi si tot nu ne-am saturat. Foarte bune si evident de necomparat cu ceea ce gasim noi prin supermarketurile vestice.

Iar plimbatul printer gradinile plutitoare a fost cred, unul dintre cele mai frumoase lucruri facute/vazute in Myanmar. Este uimitor sa vezi cum oamenii se plimba cu barcutele lor mici printer gradinile plutitoare de jumatate de metro latime pentru a culege rosiile, pentru a sadi rosii, a pune alge noi, a rupe iarba care creste pe langa si orice altceva mai face un gradinar normal. Diferenta evident fiind insa ca de data asta gradinarul se plimba cu barca nu pe jos.

 Este un peisaj idilic si daca ai norocul sa mergi cu barcagiul un pic mai departe de rutele clasice ale turistilor, vei avea parte de liniste si pace ce parca ai fi in alta lume.

Am stat ceva printer gradinile plutitoare apoi am facut o vizita la o manastire de pe lac si apoi invinsi de ploaie am decis sa ne intoarcem pe mal si am renuntat la mersul pana in sudul lacului.

Si ca in fiecare zi ne-am pierdut ceva timp cu o vizita prin piata de unde am cumparat evident ananas. Doar nu era sa ne incalcam obiceiul de a manca ananans in fiecare zi de stat in Myanmar. Apoi am luat bicicleta si am plecat un pic prin jur. Dar despre aventurile pe doua roti in postul de maine.