Cam asta e definitia ultimei mele vizite in San Francisco - una alba, una neagra. Pentru fiecare lucru bun am avut parte si de ceva nasol. Ca doar nu era sa fie numai roz pe lume. Dar sa incepem cu partea "roz" ca sa imi mai sterg din reputatia de "drama queen" :)
Dupa cum se stie deja - eu ajung in SUA doar pentru munca. Nu m-a tentat niciodata ca destinatie turistica si nici acum dupa patru vizite nu ma tenteaza. E foarte adevarat ca am fost numai in California si nu e corect sa generalizez pentru o tara cat un continent dar este vorba de un sentiment nu de o decizie rationala. Nu simt ca trebuie sa ma duc sa ma plimb pe acolo. Si probabil ca voi incerca sa evit sa merg in SUA chiar si pentru munca de acum inainte. Poate ca o sa scriu mai pe larg patania cu politia de frontiera. Dar astept vizita din martie ca sa vad cat de nasol e. In martie vreau nu vreau trebuie sa merg ca sunt invitata sa tin o prezentare la o conferinta. Daca va fi bine atunci poate ca ma voi relaxa un pic. Daca nu va fi bine atunci va fi foarte greu sa ma mai convingi sa ma urc in avion spre SUA.
Dar sa revenim la poveste. Daca tot ajung cu munca incerc mereu sa am cateva zile in plus pentru plimbat. Sa mai vizitez si cate ceva. De data asta am avut doua zile la dispozitie pentru mers hai hui. Una a fost o plimbare in Yosemite (partea negra a povestii care va sosi intr-o scriere viitoare) iar cealalta pentru o plimbare printr-o zona a San Francisco-ului pe unde nu am mai fost pana acum - Mission District.
Traditional Mission District este zona "latino" a orasului. Cu o populatie care isi are radacinile in Mexic si America Centrala si (un pic) de Sud, zona este una cat se poate de colorata. Si la propiru si la figurat. Eu am pornit la plimbare pe Mission Street de undeva de langa Union Square. M-am uitat pe harta si erau vreo 5 km in total. Drum drept si cat se poate de usor de urmarit. Deci am pornit incet incet pe jos ca sa am timp sa vad ce e in jur. Primii 2 km prin SOMA ( South of Market District) au fost cat se poate de "normali". Dupa astia 2 km lucrurile au inceput sa devina un pic ingrijoratoare. Extrem de multi oameni fara adapost, dormind in corturi improvizate pe marginea strazii, multa mizerie, destul de multe case darapanate. Ma uitam in jur (mai si ploua serios) si ma gandeam ce o fi fost in capul meu sa plec la plimbare pe acolo. Dar aveam o destinatie si din fericire nu m-am descurajat si am ajuns pana acolo. Planul meu era sa iau un tur cu cei de la Precita Eyes ca sa vizitam cateva alei celebre pentru picturile murale caracteristice comunitatilor latino.
Pentu mine aproape orice este pictat pe un perete exterior era "graffiti". Si imi imaginam niste adolescenti cu spray-urile in miez de noapte pictand pe furis si cu un ochi sa nu ii surprinda cineva. In comunitatile latino realitatea este insa cu totul alta. Ceea ce vezi in Mission District nu e graffiti ci pictura murala. Adica este ceva facut cu acordul prorietarului. Si nu numai ca are acordul proprietarului dar de cele mai multe ori proprietarul plateste pentru ele. Orice magazin va avea o pictura murala care spune povestea magazinului. E ca o reclama. Exista multe picturi omagiale. Multe picturi cu mesaj politic. Multe picturi religioase. Orice isi doreste proprietarul.
In afara de picturile platite exista proiectele la care participa intreaga comunitate. De la cel mai mic pana la cel mai mare. Primesc un spatiu unde sa picteze (peretele unei case, usile garajului etc) si intreaga comunitate se intalneste si discuta ce anume vrea sa picteze. Si fiecare contribuie cu ce poate.
Este absolut extraordinar. Si sincer recomand din tot sufletul un tur cu cei de la Precita Eyes. Este de departe cea mai frumoasa amintire pe care o am din San Francisco. Daca inainte sa ajung la sediul lor ma uitam in jur si ma gandeam ca am facut o mare mare prostie mergand acolo pentru ca nu ma simteam deloc in siguranta. Dupa ce am auzit povestea cartierului mi-am dat seama cat de gresita era imaginea mea. Mission District este (sau poate corect ar fi inca mai este dar nu se stie pentru cat timp) nu doar un oras ci este o comunitate. Oamenii se cunosc. Sunt ca o familie. Cu bune, cu rele sunt o comunitate.
Lucrurile se schimba insa cat ai clipi. San Francisco este cel mai scump oras de locuit din SUA. O chirie minima pentru un apartament cu o camera este 4500 de dolari. Sa cumperi un apartament cu o camera a trecut de un milion si jumate de dolari. In fiecare zi drumurile dinspre Central Valley sunt un mare ambuteiaj pentru ca oamenii prefera sa stea 5 ore in masina pe zi (dus-intors) facand naveta spre San Francisco pentru ca nu isi permit sa stea in San Francisco. O casa care in Central Valley costa 350 000 dolari in San Francisco; ar costa 3 500 000 dolari. Si orasul nu are in ce directie sa creasca asa ca preturile cresc nebuneste. Si la chirie si la cumparat.
Iar asta se traduce intr-o presiune imensa pe comunitati gen Mission District si Chinatown. Ambele zone locuite traditional de comunitati sarace. Care s-au trezit peste noapte detinand proprietati extrem de valoroase. Si sunt destui cu bani care le cumpara proprietatile profitand de faptul ca cei saraci vor vinde si se vor muta in alta parte unde pot trai din ce au luat pe casa din San Francisco. In Mission District tranzitia de la zona "latino" saraca la zona "trendy, boho" e cat se poate de evidenta. Valencia Street e la ani lumina de zona vizitata de mine cu cei de la Precita Eyes. In timp ce Mission Street e plina de magazine "dollar stores", taquerias unde mananci niste burritos cat sa iti ajunga o saptamana, mici afaceri de familie etc. Valencia Street striga "nouveau riche" cu cafenelele ei "trandy" si magazinele cu haine facute de designeri locali. Doua lumi in plina coliziune. Si cred ca stiu cine va castiga. Din pacate. Pentru ca foamea dicteaza.
Localnicii incearca sa pastreze locul asa cum e dar din pacate nu pareau prea obtimisti ca vor reusi. 24th Street de exemplu a fost numita "Calle 24 Latino Cultural District." Se pune foarte mult efort in promovarea culturii si traditiilor latino. Se incearca scoaterea in evidenta a istoriei latino. Insa cat de eficient va fi in calea gentrificarii? Om vedea.
Tocmai de asta daca ajungeti in viitorul apropiat prin San Francisco va sfatuiec sa dati o sansa zonei latino. Mergeti pe 24th Street. Mergeti la Precita Eyes. O sa va placa. Sigur.
Si pentru ca m-am intins cat o zi de post o sa inchei aici si va povestesc intr-o scriere viitoare punctual despre picturile murale preferate.
No comments:
Post a Comment