Toate traseele primite de la agentiile de turism din Uganda contineau si o vizita in padurea Kibale ca sa vizitezi chimpanzeii.
Dar niciodata nu am prea inteles prea bine de ce este mereu pe lista si nici nu prea am luat serios activitatea asta. Sunt doar niste maimute. Ce mare lucru?
Eram mult prea ocupata sa visez cu ochii deschisi la safari si la gorile pentru a da prea multa importanta unor chimpanzei.
Am pus-o totusi in traseu pentru ca o oprire in Kibale insemna ca impartim pe mai multe zile un drum extrem de lung intre Parcul Murchison si Parcul Queen Elisabeth.
Si cam aici s-a terminat atentia mea pre-calatorie pentru Kibale.
Pana si in ziua de dinainte de plecarea in Uganda cand am mers la medicul de familie sa iau o reteta pentru Malerone nu intelegeam eu prea bine de ce tanti medicul era asa de incantata de ideea ca mergem la chimpanzei.
Tanti, tanti poate nu ai auzit dar mergem la safari si la gorile. Lasa chimpanzeii aia in pace.
Atata timp cat cel mai important lucru care imi venea in minte cand ma gandeam la chimpanzei era Planeta Maimutelor, este evident cam care era nivelul meu de cunostinte si interes.
Este adevarat ca am vazut poate zeci de documentare cu absolut uimitoarea Jane Goodall. Dar subiectii ei nu m-au interesat prea tare. Motivul pentru care m-am uitat la documentare a fost Jane Godall pentru ca este genul de femeie pe care o admir pana la cer si doua palme mai sus.
Nici macar documentarele despre chimpanzei si cat de inteligenti sunt ca folosesc unelte nu m-au facut sa le acord prea multa atentie. Erau trecute la "si altele". Interesant dar nu destul incat sa ma fascineze.
Pur si simplu, contrat faptului ca chimpanzeii sunt un subiect des prezentat peste tot, am ramas complet nestiutoare in privinta lor. Doar niste maimute, nu?
Dar pentru a mia oara calatoriile mi-au aratat care este masura propriei ignorante. De asta iubesc sa calatoresc. Cand experimentezi pe propria piele ceva, atunci acel ceva va fi pentru totdeauna in mintea si/sau sufletul tau;
Uimirea a inceput pe avion cand m-am apucat sa citesc un pic in ghidul turistic despre Kibale si am descoperit niste povesti absolut uimitoare despre chimpanzei. Lucruri care pana atunci au trecut pe langa mine fara sa se lege in vreun fel, deodata au inceput sa aibe un ecou si sa ma faca curioasa. Pana la urma avem o atentie selectiva si informatii care trec neobservate cand nu te intereseaza in mod special capata un cu totul alt statut atunci cand te leaga ceva de subiectul respectiv.
Stiati de exemplu ca chimpanzei au 98% din ADN-ul lor in comun cu oamenii? Eu nu stiam. Pe de alta parte si vaca are mare parte din ADN in comun cu balena...
Stiati de exemplu ca chimpanzei au 98% din ADN-ul lor in comun cu oamenii? Eu nu stiam. Pe de alta parte si vaca are mare parte din ADN in comun cu balena...
In concluzie treptat treptat chimpanzeii au inceput sa nu mai fie doar maimute. Pareau interesante. Inca nu se ridicau la nivelul asteptarilor pentru safari si gorile. Dar parca nu mai erau chiar "de umplutura in traseu".
Asta a fost si motivul pentru care am decis sa modificam un pic itinerariul si in loc sa luam vizita scurta de trei ore din Kibale, am luat un tur lug de o zi. Si bine am facut si asta recomand tuturor. Turul standard pe care il fac mai toti turistii dureaza 3 ore dar doar o singura ora este cu chimpanzeii (celelelalte doua ore sunt de mers prin padure ca sa ajungi la ei). Si va spun sigur ca o singura ora nu va fi de ajuns. Asa ca mai bine faceti ca noi si luati "One day habituation tour". Costa cu 70 de dolari de persoana mai mult (220 de dolari in loc de 150) dar fata de ce primesti este o nimica toata.
Inainte sa trecem mai departe, probabil va intrebati ce inseamna "habituation". Ei bine turisti nu merg asa de capul lor oriunde in padure ca sa vada chimpanzei si gorile. Ci numai anumite grupuri/familii sunt deschise pentru vizitare si sunt acele grupuri/familii care au fost treptat obisnuite cu prezenta oamenilor.
Procesul prin care chimpanzeii sau gorilele sunt obisnuite cu prezenta oamenilor se numeste "habituation". Inainte sa imi sara cineva in cap ca folosesc englezisme imi cer scuze si recunosc ca nu am nici cea mai mica idee cum sa traduc acest cuvant corect in romana.
Ce faci ca sa convingi chimpanzeii sa accepte prezenta oamenilor? Pai in primul rand trebuie sa ai rabdare. Pentru ca,procesul presupune ca trimiti niste padurari in fiecare zi in padure care sa stea continuu cu chimpanzeii. De cand se trezesc si pana isi fac cuibul sa se culce (chimpanzeii dorm in copaci in cuiburi facute din frunze si crengi) padurarul trebuie sa ii urmareasca dar fara a fi invaziv. Nu are voie sa ii atinga, sa le dea de mancare sau de baut, sa ii ajute in vreun fel, sa intervina in vreun fel indiferent ce s-ar intampla. Trebuie doar sa stea pasnic langa ei. Cand chimpanzeii se misca prin padure sa caute de mancare, padurarul merge cu ei. Cand se opresc sa se odihneasca, se odihneste si padurarul. Cand mananca ei, ia si el o pauza sa manance (departe de chimpanzei).
Apropos: chimpanzeii din Kibale nu au vazut si nu au mancat in viata lor o banana. Asta legat de ce ne inchipuim noi cand ne gandim la primpate.
La inceputul procesului de "habituation" chimpanzeii sunt extrem de speriati de omul care deocamdata a sosit pe capul lor. Se ascund. Se retrag in copaci. Si pot fi chiar si agresivi. In nici un caz ce ti ai dori cand duci turisti in padure. Cu timpul insa ajung sa accepte ca uneori mai vin niste ciudati in doua picioare la ei si isi vad linistiti de activitati in timp ce turisti stau cu gura cascata sin fac poze cu duiumul. Numai ca asta nu se intampla deloc usor. Dureaza 6-8 ani sa faci un grup de chimpanzei sa accepte oameni in jur. La gorile este mult mai usor - doar 2 ani si gata.
Pentru ca este un proces atat de lung si atat de costisitor in Kibale numai unul din cele 13 grupuri de chimpanzei este deschis turistilor. Un alt grup este deschis cercetatorilor. Si in prezent un al treile grup este la inceputul procesului de "habituations". Celelalte grupuri traiesc departe de prezenta oamenilor si din punctul meu de vedere este foarte bine ca e asa.
Intr-o lume utopica animalele ar fi protejate "by default"; Insa nu traim intr-o lume utopica. Iar realitatea este ca habitatul in care traiesc si chimpanzeii si gorilele este atat de limitat incat au adus speciile la nivelul de "pe cale de disparitie".
Faptul ca ai un grup deschis turistilor inseamna ca ai destula deschidere internationala incat sa mentii suprafata parcul national si sa pui efort si bani in protejarea animalelor. Iar restul grupurilor traiesc asa cum ar trebui sa traiasca: in siguranta si fara oameni pe cap.
Dar sa revenim la experienta noastra din "habituation tour". Planul era ca la 6.30 dimineata trebuia sa fim la intrarea in parc unde sa ne intalnim cu padurarul nostru si apoi sa pornim in cautarea chimpanzeilor si sa ii urmarim peste tot pe tot parcursul zilei. Aveam posibilitatea de a alege sa stam pana la 7 seara cand isi fac cuiburile sau sa ne retragem mai devreme. In functie de cum ne simteam. Evident o situatie mult mai interesanta decat in turul clasic unde stai doar o ora cu chimpanzeii.
Dar deja ma intind cat o zi de post cu scrisul asa ca cel mai bine voi pune povestile zilei petrecute in padure intr-o scriere viitoare.
Stati pe faza :)
Asta a fost si motivul pentru care am decis sa modificam un pic itinerariul si in loc sa luam vizita scurta de trei ore din Kibale, am luat un tur lug de o zi. Si bine am facut si asta recomand tuturor. Turul standard pe care il fac mai toti turistii dureaza 3 ore dar doar o singura ora este cu chimpanzeii (celelelalte doua ore sunt de mers prin padure ca sa ajungi la ei). Si va spun sigur ca o singura ora nu va fi de ajuns. Asa ca mai bine faceti ca noi si luati "One day habituation tour". Costa cu 70 de dolari de persoana mai mult (220 de dolari in loc de 150) dar fata de ce primesti este o nimica toata.
Inainte sa trecem mai departe, probabil va intrebati ce inseamna "habituation". Ei bine turisti nu merg asa de capul lor oriunde in padure ca sa vada chimpanzei si gorile. Ci numai anumite grupuri/familii sunt deschise pentru vizitare si sunt acele grupuri/familii care au fost treptat obisnuite cu prezenta oamenilor.
Procesul prin care chimpanzeii sau gorilele sunt obisnuite cu prezenta oamenilor se numeste "habituation". Inainte sa imi sara cineva in cap ca folosesc englezisme imi cer scuze si recunosc ca nu am nici cea mai mica idee cum sa traduc acest cuvant corect in romana.
Ce faci ca sa convingi chimpanzeii sa accepte prezenta oamenilor? Pai in primul rand trebuie sa ai rabdare. Pentru ca,procesul presupune ca trimiti niste padurari in fiecare zi in padure care sa stea continuu cu chimpanzeii. De cand se trezesc si pana isi fac cuibul sa se culce (chimpanzeii dorm in copaci in cuiburi facute din frunze si crengi) padurarul trebuie sa ii urmareasca dar fara a fi invaziv. Nu are voie sa ii atinga, sa le dea de mancare sau de baut, sa ii ajute in vreun fel, sa intervina in vreun fel indiferent ce s-ar intampla. Trebuie doar sa stea pasnic langa ei. Cand chimpanzeii se misca prin padure sa caute de mancare, padurarul merge cu ei. Cand se opresc sa se odihneasca, se odihneste si padurarul. Cand mananca ei, ia si el o pauza sa manance (departe de chimpanzei).
Apropos: chimpanzeii din Kibale nu au vazut si nu au mancat in viata lor o banana. Asta legat de ce ne inchipuim noi cand ne gandim la primpate.
La inceputul procesului de "habituation" chimpanzeii sunt extrem de speriati de omul care deocamdata a sosit pe capul lor. Se ascund. Se retrag in copaci. Si pot fi chiar si agresivi. In nici un caz ce ti ai dori cand duci turisti in padure. Cu timpul insa ajung sa accepte ca uneori mai vin niste ciudati in doua picioare la ei si isi vad linistiti de activitati in timp ce turisti stau cu gura cascata sin fac poze cu duiumul. Numai ca asta nu se intampla deloc usor. Dureaza 6-8 ani sa faci un grup de chimpanzei sa accepte oameni in jur. La gorile este mult mai usor - doar 2 ani si gata.
Pentru ca este un proces atat de lung si atat de costisitor in Kibale numai unul din cele 13 grupuri de chimpanzei este deschis turistilor. Un alt grup este deschis cercetatorilor. Si in prezent un al treile grup este la inceputul procesului de "habituations". Celelalte grupuri traiesc departe de prezenta oamenilor si din punctul meu de vedere este foarte bine ca e asa.
Intr-o lume utopica animalele ar fi protejate "by default"; Insa nu traim intr-o lume utopica. Iar realitatea este ca habitatul in care traiesc si chimpanzeii si gorilele este atat de limitat incat au adus speciile la nivelul de "pe cale de disparitie".
Faptul ca ai un grup deschis turistilor inseamna ca ai destula deschidere internationala incat sa mentii suprafata parcul national si sa pui efort si bani in protejarea animalelor. Iar restul grupurilor traiesc asa cum ar trebui sa traiasca: in siguranta si fara oameni pe cap.
Dar sa revenim la experienta noastra din "habituation tour". Planul era ca la 6.30 dimineata trebuia sa fim la intrarea in parc unde sa ne intalnim cu padurarul nostru si apoi sa pornim in cautarea chimpanzeilor si sa ii urmarim peste tot pe tot parcursul zilei. Aveam posibilitatea de a alege sa stam pana la 7 seara cand isi fac cuiburile sau sa ne retragem mai devreme. In functie de cum ne simteam. Evident o situatie mult mai interesanta decat in turul clasic unde stai doar o ora cu chimpanzeii.
Dar deja ma intind cat o zi de post cu scrisul asa ca cel mai bine voi pune povestile zilei petrecute in padure intr-o scriere viitoare.
Stati pe faza :)
No comments:
Post a Comment