Adela Tarpan: Sa cautam urangutanii pe langa raul Kinabatangan

Thursday, August 23, 2018

Sa cautam urangutanii pe langa raul Kinabatangan

Vizita la Sepilok, la centrul de reabilitare a urangutanilor orfani sau bolnavi, a fost extrem de interesanta si ne-a permis sa fim la doi pasi de urangutani si sa ii admiram cum se alinta pe langa ingrijitori si cum ne analizeaza pe noi, poate chiar mai atent decat noi pe ei. Insa oricat de mare ar fi parcul si oricat de grijuliu sistemul, pana la urma tot intr-un "tarc" te afli. Iar noi mersesem tocmai pana in Borneo pentru ca ne doream sa vedem urangutanii in libertate. Asa ca ne-am pus pe cautat informatii despre locatii unde esti cat mai sigur ca poti sa dai nas in ins cu omul padurii dar de data asta pe teritoriul lui.

Va spuneam intr-un articol precedent ca in toata provicia Sabah mai exista doar patru enclave cu jungla ramasa (inca) nedefrisata:

Danum cu 438 km2
Kinabatangan cu 280 km2
Tabin cu 1225 km2
Sepilok cu 43 km2

Iar acestea sunt si singurele locuri unde mai poti gasi urangutani salbatici. Deci, cel putin in principiu, nu ar fi fost prea greu sa decidem unde mergem. In practica insa chiar si cu o saptamana inainte de plecare, eram inca nedecisi iar rezervarile le-am facut abia dupa ce am ajuns in Borneo. Stiam ca mergem in Sepilok deci mai avem trei locatii de analizat.

Kinabatangan este o fasie foarte ingusta de jungla aflata in lungul unui rau. Din tot ceea ce am citit, aceasta parea locatia unde era cel mai usor de vazut animalele pentru ca este atat de mica suprafata incat saracele vietuitoare sunt fortate sa stea cat mai aproape de rau. Vine turistul, se plimba cu barca pe rau si fara sa faca nici cel mai mic efort vede urangutani. Acest aspect combinat cu faptul ca este relativ usor accesibil, face ca Kinabatangan sa fie de departe cea mai "turistica" dintre cele trei locatii. Ai foarte multe variante de cazare - pentru toate buzunarele si gusturile. Exista tot felul de tururi. Exista chiar si varianta sa stai acasa la un localnic care sa te plimbe apoi pe rau cu barca personala. In mod normal asta ne-ar face sa fugim mancand pamantul. Nu ne prea place aglomeratia. Mai ales cand vorbim de hoarde de turisti (majoritatea chinezi) galagiosi. Insa faptul ca tot vedeam repetat obsesiv ca sigur vezi urangutani, ne-a facut sa punem Kinabatangan pe lista.

Danum este singura bucata de jungla primara care a mai ramas in Borneo. Adica este o padure virgina, nedefrisata. Restul (Tabin, Kinabatangan) au fost defrisate candva iar acum s-au refacut intr-o mai mica sau mai mare masura. Dar evident ca nu arata ca o padure primara. Nu o sa ai copacii aia batrani si inalti de nu le vezi varful. Nu o sa fie un ecosistem la fel de variat. Nu o sa fie o jungla la fel de "deasa". Daca vrei sa vezi o padure virgina asta este singura varianta din Borneo. Pe noi nu ne interesa insa padurea. Am mai vazut jungla primara veche de milioane de ani deci nu pentru asta mergeam. Noi voiam sa vedem urangutani si spre marea mea surprindere am tot citit povesti de la oameni care nu i-au vazut. Avantajul si dezavantajul unei jungle in adevaratul sens al cuvantului. In plus Danum este o locatie extrem de scumpa. Exista un singur hotel la care te poti caza iar asta face evident ca preturile sa fie pe masura. De cativa ani, poti sa te cazezi la Danum Valley Field Centre - un centru de cercetare care are cateva dormitoare si cateva camere pentru turisti. Preturile sunt de obicei cam jumatate din cat platesti la Borneo Rainforest Lodge iar daca reusesti sa organizezi calatoria singur (fara sa folosesti o agentie) este evident si mai ieftin de atat. Diferentele nu sunt insa numai de pret ci si de calitate. Cele doua cazari in nici un caz nu sufera termen de comparatie. Dupa multa gandire si razgandire, noi am decis ca nu vrem sa mergem in Danum. Faptul ca eu am perceput ca fiind sub semnul intrebarii daca vedem sau nu urangutani, m-a facut sa nu fiu dispusa sa platesc pretul respectiv.

Tabin a fost pentru foarte mult timp un motiv serios de gandire. Este tot jungla secundara si singurul loc unde poti sa te cazezi este fix la marginea plantatiilor de palmieri insa era prezentat ca locul unde vezi sigur elefanti pigmei. Iar acum ca ne-am intors din Kinabatangan, unde nu am vazut elefanti pigmei, imi pare un pic rau ca nu am ajuns in Tabin. De ce nu am mers in Tabin? Pentru ca am ales sa urcam pe muntele Kinabalu si am ramas fara zile libere. Altfel am fi mers in Tabin dupa Sepilok si Kinabatangan.

Alegerea noastra a fost deci Kinabatangan. Cea mai simpla si cea mai ieftina dintre solutii. Pentru multi si cea mai proasta dintre solutii pentru ca sunt prea multi turisti. Cum noi am fost in extra-sezon, nu am fost deranjati de turisti. Erau putine barci pe rau iar la cazarea nostra rar mai venea cate un alt cuplu pentru cate o noapte. Insa in trei zile cat am stat acolo, am vazut in fiecare zi urangutani iar asta este tot ce conteaza.

Dimineata in care am iesit din camera si la 4-5 metri de usa noastra era un urangutan ce se legana linistit in pom, o sa fie probabil amintirea cea mai de pret (dupa Sipadan) din vacanta asta.

Iar Cipri va poate povesti cum a iesit la alergat si practic s-a ciocnit pe poteca de un urangutan care isi vedea linistit de plimbarea lui.

Ca am vazut urangutani si in cuibul lor (urangutanii isi fac cuib in care dorm noaptea) in timp ce ne plimbam cu barca, a fost doar ceva "extra". Intalnirile complet neasteptate au fost insa deliciul sederii noastre acolo.

Iar pe langa urangutanii o sa tot vezi o sumedenie de alte maimute, pasari, crocodili, serpi, soparle cat un crocodil etc etc etc. Cand te gandesti ca e doar o fasie de jungla si ca asa ar trebui sa fie toata insula, ti se face inima cat un purice. Dar pe de alta parte este o lectie extrem de interesanta despre dorinta unei tari de a iesi de pe lista cu tari din lumea a treia. Este extrem de usor sa condamni defrisarile si plantatiile de palmieri insa nu noi le punem o paime pe masa oamenilor de acolo. Din pacate Utopia nu exista.

Dar gata cu vorba. Va las cu niste fotografii: