Paza buna trece primejdia rea

Scriam intr-un post precedent ca am avut noroc  pana acum sa nu ne imbolnavim serios in calatorii, sa nu ni se fure nimic si  sa nu fim pacaliti foarte tare. Poate ca este doar o explicatie pur statistica pentru care am scapat pana acum, insa imi place sa cred ca si atitudinea noastra conteaza macar un pic.

Deci mai jos sunt cateva reguli de bun simt pe care noi le urmam atunci cand calatorim in speranta ca asta ne face un drum lin.

Evitarea problemelor cu mancarea si bautura. Cand suntem in Belgia mergem la restaurant doar pe motive sociale. Nu sunt un impatimit al mersului singur sau chiar si in doi pentru o masa in oras. Insa atunci cand suntem plecati pe mai departe sau mai aproape sunt un gurmand in adevaratul sens al cuvantului. Imi place sa incerc de toate si tinta sunt intotdeauna restaurantele locale pentru ca Mac si Pizza Hut gasesc oricunde. Insa alegerea locului unde mananci este extrem de importanta si te poate salva de multe neplaceri. Ca regula de baza preferam restaurantele, cafenelele, chestiile cu un acoperis si pozitie stabila nu o toneta pe doua roti. Si ne uitam unde este lume mai multa si acolo hop si noi. Daca e lume multa inseamna ca sansele ca mancarea sa stea in asteptarea unui client pentru zile in sir e mai mica. Au fost tari unde nu am evitat deloc vanzatorii ambulanti ci am mancat de oriunde parea cat de cat curat. Inca mai visez la tarabele cu de toate din Lijiang sau la clatitele din Luang Prabang sau la porcul din Luang Namtha (si as putea continua o vesnicie). Si de cele mai multe ori cea mai buna mancare chiar de la vanzatorii astia ambulanti a venit. Insa au fost si locatii unde nu am avut incredere si am amanat mancatul pe strada pana in zilele de dinainte de plecarea acasa. Macar in felul asta nu imi stric vacanta ci doar imi enervez vecinul de scaun din avion. De incercat insa tot am incercat. De exemplu in Vientienne am salivat o gramada pe langa vanzatorii ambulanti de legume tempura. Eu sunt in stare sa imi dau o mana si un picior pentru o portie bine gatita de legume temupura (la momentul in care scriu randurile astea salivez la gandul spanacului tempura din Bagan). Deci parca imi faceau in necaz vanzatorii aia ambulanti cu mancarea lor. Insa mi s-a parut murdar asa ca nu am incercat decat in ziua dinaintea plecarii. Am ales un vanzator la care era coada lunga si de unde oamenii cumparau sacosi intregi de mancare si ne-am luat cateva portii diferite. Nu ni s-a intamplat nimic si mancarea chiar a fost buna deci as fi ramas mereu cu un regret daca nu as fi incercat. Daca la mancare este un pic mai evaziv sfatul si totul depinde de cat esti de pretentios de felul tau, la apa totul e foarte simplu: nu bea apa de la robinet orice ar fi. Chiar si pentru spalatul pe dinti, folosim tot apa imbuteliata. Si fiti atenti la sigiliul sticlei si nu acceptati o sticla cu sigiliu rupt pentru ca mai mult ca sigur inseamna ca a fost umpluta de la robinet si vanduta pentru a nu stiu cata oara la turisti. Mie mi-a fost rusine in Indonezia sa cer o alta sticla cand am vazut ca ii lipsea sigiliul de plastic si seara am platit pentru rusinea mea si am devenit prietena buna cu toaleta.

Tarabele din Lijiang

Evitarea pacalelilor. Cred ca este imposbil sa eviti sa fii pacalit atunci cand calatoresti asa ca sfaturile de mai jos sunt cat se poate de generale si in nici un caz nu imi propun sa discut toate tipurile de pacaleli existente. Asa ceva e imposibil. Totul se reduce la cat de rau te arzi. Sa dau cateva exemple:

Eu urasc taxiurile luate de la aeroport. Mi se pare ca scrie pe fruntea ta : "Sunt idiot, pacaleste-ma!" atunci cand iesi din aeroport si cauti solutii sa ajungi in oras. Iar daca se mai si intampla sa existe numai posibilitatea mersului cu taxiul atunci chiar ca eu si Cipri suntem sortiti esecului pentru ca noi nu stim sa negociem. Suntem patetici. Atat de patetici incat imi inchipui ca suntem materializarea rugaciunilor taximetristilor si vanzatorilor care spera la un ban in plus in ziua aia. Asa ca atunci cand nu exista autobuze spre oras sau trenuri sau taxiuri cu pret fix (le iubesc pe astea) atunci organizez transferul prin intermediul hotelului la care stau. Nu conteaza ca ma costa mai mult, cel putin salvez cateva fire de par de la albire. Si in felul asta scap si de celebra pacaleala cu "Hotelul tau e inchis/prost/murdar/pierdut in spatiu etc. Te duc eu la altul mai bun". Indiferent ce ti s-ar spune insista ca ai rezervare si tu acolo vrei sa mergi si punct. 

O alta pacaleala celebra (si cu toate astea extrem de des intalnita) este cu tanara (de obicei foarte atragatoare) care invita turistul la un ceai/suc/cafea pe motiv ca vrea sa isi exerseze engleza si care apoi dispare ca magarul in ceata si te lasa in compania unei note de plata care sa iti goleasca serios cardul sau portofelul. Pacaleala asta o urasc pentru ca ma face sa fiu extrem de sceptica cu localnicii care vor sa socializeze cu noi. M-a facut sa fiu prea defensiva. Multi poate nu au nici o dorinta sa te pacaleasca dar tu stai cu inima stransa ca stii ca pacaleala exista si iti tragi zece scuturi ca sa fii sigur ca nu pici in plasa. Sunt sigura ca am ratat multe interactiuni sincere cu oamenii doar pentru ca am vrut sa fiu "on the safe side". Evident ca poti face parte din cealalta categorie si sa socializezi cu oricine si sa nu iti pese cand pici in plasa. Insa fii sigur ca nu o sa iti pese nici cand scoti banii si platesti. Eu m-as oftica daca m-ar pacali asa ca din doua rele prefer sa fiu defensiva desi ratez interactiuni.
De multe ori vei da de persoane care sa incerce sa te convinga ca atractia pe care vrei sa o vizitezi tu este inchisa insa ei se ofera sa te duca prin mii de alte locuri mai interesante. Locuri care mai intotdeauna sunt magazine cu tot felul de suveniruri, de pietre asa zis pretioasesau mai stiu eu ce alte lucruri bune de vandut turistului. Apropos daca gasiti ceva safire/rubine/diamante cu fete rotunjite eu sa fugiti cat vedeti cu ochii ca la taiere pietrele astea numai rotunde nu ies, cristalele ca regula generala cliveaza pe linii drepte.  Daca vrei sa fii luat la cumparaturi atunci accepta si vei fi dusi gratis la tot felul de vanzatori. Daca nu ai chef atunci insista ca tu vrei sa vezi cu ochiul tau atractia chiar daca e inchisa.
Intotdeauna intrebati care este pretul pentru ceea ce vreti sa cumparati (serviciu sau lucru) si nu acceptati un raspuns evaziv. Pentru ca la sfarsit va poate spune o suma cat China de mare. Cipri va poate explica cum a platit in Yangon mai mult pe repararea sandalelor decat pe sandale (iar sandalele erau cumparate din Cehia).
Pacaleli sunt cate in luna si in stele, important este sa iti folosesti gandirea rationala si sa tii cont de doua reguli extrem de importante:

• Daca ceva pare prea bun pentru a fi adevarat, atunci ori nu e atat de bun ori nu e atat de adevarat.
• Nimic, niciodata nu e gratis pe lumea asta.

Reparatorul de sandale

Capcanele pentru turisti. Nu stiu cat de evidenta este diferenta dintre ce am numit pacaleli mai sus si capcanele pentru turisti asa ca o sa explic nitel ce pun eu in categoria capcanelor. Majoritatea locurilor extrem de turistice de oriunde din lume, sunt ca un magnet pentru diversi prestatori de servicii sau vanzatori sau asa zisi ghizi care pun la cale scheme mai mult sau mai putin complicate pentru a face bani fara sa conteze satisfactia clientului. O modalitate sa nu ai parte de un tratament de doi bani e sa nu mergi deloc. Insa de multe ori ar fi o pierdere imensa. Alta modalitate este sa iti faci temele si sa alegi dupa o analiza la sange ale cui servicii le vrei. De obicei asta vine si cu un cost mai ridicat. dar si calitatea este incomparabil mai ridicata.
Un exemplu ar fi excursiile pe Tonle Sap din Cambodgia. Am cititi pe net sute de pareri negative despre asta.Oamenii spuneau ca esti dus pana la mal de lac, tarat pe la magazine ca sa cumperi cica produse pentru scoli la preturi ce ar face de rusine orice supermarket european, apoi o ora pe apa si gata plimbarea. Nu vezi mai nimic, nu ti se explica nimic. Toata ideea este sa termine cat mai repede cu tine. Sfaturi de "Sa nu mergi acolo" gaseam pe orice subiect deschis pe Thorn tree. Insa eu sunt prea atrasa de asezarile plutitoare incat sa nu vizitez Tonle Sap asa ca m-am pus serios pe investigat alternative. Si asa am descoperit o minunata agentie non-profit care facea tururi pe lac ca parte din programul lor de ajutorarea a populatiei de acolo si a ocrotirii sanctuarului de pasari. Nu am cuvinte suficiente sa laud respectiva companie. Ne-au oferit o zi de vis. Si asta intr-un loc de care turistii fug pentru ca nu stiu ce agentie sa aleaga.
Din categoria situatiilor in care noi am pierdut este povestea cu pluta de bambus pe raul Li in Yangshuo-China.Ni s-a parut scump pretul pe care ni l-au dat la agentie sau la hotel si am decis ca ne descurcam pe cont propriu. Am mers cu autobuzul la locul de plecare si de acolo a inceput cosmarul. Barcagii erau vorbiti intre ei si iti dateau un pret nesimtit pentru plimbare gandindu-se ca inapoi nu o sa mergi tot cu autobuzul. Vei fi nevoit sa accepti odata ajuns acolo. Ne-am facut nervi cat cuprinde si am pierdut si vreme ce am fi putut sa o petrecem in schimb pe rau.
Tot din Cambodgia o sa mai amintesc inchirierea unot tuk tuk uri pentru vizitat Angkor-ul. Am auzit turisti povestind cum au fost pacaliti de soferi si li s-a cerut bani in plus pe cand erau departe de orice drum, sau nu au vrut sa ii duca unde cereau si altele de genul asta. Asa ca noi am decis sa luam transportul de la hotelul unde stateam si am avut parte de un nene genial. Pentru doi dolari in plus pe zi am fost linistiti, si fara stres, si am mers peste tot etc. As fi dat si mai mult pentru salvarea unor fire de par de la albire prematura.
Concluzia pentru evitarea jecmanirilor la drum mare de catre agentii/ghizi este sa te documentezi inainte si sa alegi una cu recomandari bune. Nu poti fi 100% sigur ca scapi dar ai sanse mari.
Iar in discutiile cu agentiile vanzatoare de excursii este important sa incercati sa aflati cat mai multe detalii despre ce este inclus in pret si ce nu este inclus. Sa presupui nu este egal cu sa fii sigur. Si te poti trezi ca ai costuri ascunse mai mari decat costul excursiei. La fel programul de vizitare trebuie discutat serios ca sa eviti cazuri in care stai mai mult la magazinul de suveniruri decat la ceea ce vrei sa vizitezi. In Lonely Planet China era povestea unei doamne care a luat o excursie pentru a merge pe Marele zid chinezesc si din cele 12 ore petrecute in excursie numai 1.5 au fost la zid. Si alea pe fuga. Cereti cat mai multe informatii despre transport, despre ce mese sunt incluse, despre cate persoane sunt in grup, despre ghid, despre ce se afla in program pentru vizitare si cat dureaza vizitarea fiecarei chestii, despre posibile asigurari daca este cazul, despre bacsis daca este obligatoriu sau nu si cat e recomandat si tot ce va mai trece prin cap. Si cereti confirmari scrise atunci cand vi se promite ceva extra sau diferit de turul clasic.

Cu pluta pe rau

Sunt convinsa ca mai sunt zeci-sute de sfaturi dar ma opresc aici ca deja exagerez cu lungimea postului. Insa daca aveti lucruri de impartasit, sunt mai mult decat binevenite la comentarii si va multumesc pentru ele.