Thursday, June 19, 2014

Petra (II)


Planul pentru a doua zi era sa ajungem pentru inteput la Monastary si apoi mai vedem noi ce facem. dar eram foarte increzatori ca o sa avem o zi plina pentru ca Cipri se simtea mult mai bine decat in ziua precedenta.
Vazusem in prima zi o inntrare foarte aproape de muzeu asa ca am decis sa ne incepem ziua de acolo in loc sa luam intrarea clasica prin Siq. Insa odata ajunsi langa Petra am descoperit ca turistii nu au voie sa ajunga pana la intrarea vazuta de noi si trebuie sa lase masina sus in varf de deal si apoi sa mearga pe jos vreo doi kilometri sau poate mai mult (eu nu ma pricep la estimat distante). La coborare evident ca a mers usor insa la sfarsitul zilei dupa o zi intreaga de umblat pe ici si pe colo nu prea mai a mers asa usor la deal. mai ca nu a trebuit sa ma impinga Cipri de la spate. Asta in acordurile unei vaicareli de zile mari si bombaneli continue pentru ca pe langa noi treceau masini peste masini. Numai prostii de turisti trebuiau sa parcheze de aiurea.
Carearea care duce la Monastary pleaca de langa muzeu si este extrem de usor de urmat: 800 de trepte tot la deal. Nu ai cum te rataci.
Exista varianta sa inchiriati magarusi sau cai pentru a ajunge in varf de deal dar sincer nu as recomanda deloc asta. In primul rand nu mi se pare OK pentru animalutele ale care parca sunt in miniatura sa care ditamai turistul si in al doilea rand nu este bine pentru treptele sapate in stanca care se macina sub copitele cailor. Nu ca picioarele turistilor ar fi complet inofensive. dar sunt mai inofensive decat copitele.
Pe Inca Trail de exemplu nu ai voie nici macar cu bete de mers cu varf metalic ca sa nu disctrugi cararea. Iar aici ai voie cu copite potcovite... Pacat. dar cam asta este felul in care  Petra este intretinuta: cu interes doar pentru bani nu si pentru locatie.
Am ramas extrem de dezamagita sa vad starea locului mai ales tinand cont ca platesti un bilet absolut astronomic.
Din fericire Petra a stat ascunsa pentru cateva secole si ne putem bucura de ea. Pentru cala felul in care este tratata de turisti si localnici nu se stie daca si nepotii nostri vor mai avea ce vedea.
Dar sa revenim la Monastary. Urcarea pana acolo este extrem de frumoasa si la un moment dat ai niste vederi de zile mari catre Royal Tombs. Iar Monastary in sine mi s-a parut mult mai impresionanta decat Tresury. asa ca in nici un caz nu v-as sfatui sa o ratati. iar daca ajungeti pana acolo mergeti si pana la "viewpoint-urile" care se vad in jur pentru ca se respecta in continuare ideea ca Petra este mai frumoasa vazuta de sus.
Tot la deal
Scari si iar scari

Dar vederile sunt impresionante





Si intr-un final nas in nas cu Monastary


De la viewpoint


Ne-am intors de la Monastary si am decis ca urmatoarea activitate este hikingul pana la High point of sacrifice asa ca am mers pana la Street of facades de unde incepe cararea si ne-am pus evident pe urcat pe scari tot la deal la deal. Nu este un drum foarte lung si nici foarte greu insa prea putini turisti ajung sa faca hikingurile astea si se multumesc cu o plimbare pe "strada" principala. 

Ne-am clatit ochii cu privelistea de la inaltime si drumul de intoarcere l-am facut prin spatele peretelui de stanca deci nu am coborat pe acelasi drum pe care am urcat. daca faceti asa veti ajunge inapoi langa muzeu dar pe alta carare.
Sa ne incepem urcare

Si iar ceva trepte

Cam abrupt daca nu iti place inaltimea

High Point of Sacrifice

Vedere catre Royal Tombs



Pe drum la coborare



Dupa atata plimbare eu am hotarat ca este timpul sa imi inchei ziua la Petra asa ca am pornit catre hotel. de fapt am pornit intai catre Little Petra (care vazuta dupa Petra nu mai impresioneaza cu nimic) si apoi catre Movenpick unde aveau niste inghetata extraordinar de buna (blueberry rules :) )si apoi catre hotel.

Pentru Cipri insa asta a fost abia inceputul. Adica a stat la pasul meu de melc cat am fost impreuna dar acnd eu m-am retras la hotel el si-a luat echipamentul de alergat si a mers inapoi la Petra pentru antrenament. A alergat de la parcare, prin Siq, Tresuri, Street of facades, Amfiteatru, Colonades Street, tot drupul pana la Monastary si inapoi. Asta pe o caldura sufocanta si dupa ce petrecuse multe ore la plimbare. Chapeau sotului meu. Evident ca a fost sbiect de poze printre ceilalti turisti care s-au inchinat vazand un nene in colanti iesit la alergat prin Petra :) Dar nu e prima data cand face asta (a mai alergat si in Angkor de exemplu) si sunt sigura ca nici ultima. Reprezinta totusi niste amintiri interesante. cati oameni se pot lauda cu astfel de locatii de antrenament?



2 comments:

  1. Am citit multe articole despre Petra, peste tot ce am citit ca e lung drumul pana la Manastire dar asta e prima data cand citesc ca sunt 800 de trepte! Wow!

    Spui bine ca nu e ok cu magari si cai, ca se strica habitatul (plus mizeria banuiesc) la un loc pe drumul pe care alti turisti urca ....
    Poate s-ar fi putut gasi o solutie mai fericita de a transporta turistii ...

    ReplyDelete
  2. Alice o sa pun maine un post in care discut o poza pe care am facut-o cand coboram de la Manastire. este despre folosirea magarusilor.

    Drumul nu este foarte greu daca esti macar un pic in forma. Daca tot anul nu faci pic de miscare, evident ca o sa suferi pe scari mai ales pe caldura. Insa incet incet poti ajunge sus fara probleme. rabdare, apa multa si voie buna. E tot ce trebuie. Pana la urma nu te grabeste nimeni. Si sunt zone cu umbra unde poti sta linistit sa te odihnesti si sunt si ceva locuri unde poti bea ceva rece (si ai o vedere extraordinara).

    Insa eu as interzice cu totul accesul animalelor si masinilor in Petra. Practic se distruge un monument isotric extrem de important pentru bani, mai multi bani, cat mai multi bani.
    Parca nu e de ajuns cat rau facem noi cu picioarele noastre.
    Ma apucau toti nervii cand vedeam jeep urile gonind dimineata prin Petra ca sa duca marfa la magazine si le cafenele.
    Ma apucau toti nervii cand vedeam morminte sapate in stanca transformate in depozite de bautura si sufeniruri.
    ma apucau toti nervii cand vedeam cosmeliile alea din carton si placaj peste tot pe post de cafenea sau magazin. Aratau ingrozitor de urat si mai erau facute si fara pic de cap.

    Am ramas foarte prost impresionata de felul cum locul asta e administrat. Si cum ziceam mai dai si o caruta de bani la intrare.

    ReplyDelete