In toate calatoriile noastre incercam sa imbinam vizitatul de orase, muzee, temple, locuri istorice etc cu timpul petrecut in natura. Tot timpul avem in program cel putin cateva zile de hiking, sau facut scufundari, sau mers cu barca pe rau, sau alte lucruri ce par interesante si bune de dezmortit picioarele.
Asa ca si pentru vizita in Iran am analizat problema si am hotarat ca cel mai potrivit lucru de pus la timp petrecut in natura este mersul pe varful Damavand (5671 m) care este cel mai inalt munte nu numai din Iran ci din tot Orientul Mijlociu. Si este un vulcan ce face parte din circuitul Vulcanic Seven Summits (cei mai inalti vulcani de pe cele 7 continente). In concluzie parea suficient de serios incat sa il luam in seama.
Nu este un urcus lung cum a fost in Nepal pe Everest Base Camp trek (care dureaza 11-14 zile) ci poate fi facut chiar si in 3 zile (maximul de care am auzit e 5). Asa ca ne-am gandit noi sa ne organizam pe cont propriu. Cat ar putea fi de greu? Pai in mod normal probabil ca nu foarte greu insa informatiile despre Iran nu sunt pe atat de abundente pe cat as dori. Mi-a fost foarte greu sa gasesc informatii legate de cat de usor este sa gasesti cazare la cabana, despre mancare, despre transport etc etc etc. Asa ca am renuntat si am inceput sa caut o agentie care sa ne organizeze excursia pentru ca din principiu nu mi se pare deloc o idee rea sa ai un ghid cu tine pe munte. Eu personal ma simt mai in siguranta. Insa preturile primite de la diverse agentii mi-au cam zdrunginat convingerea ca vreau sa merg pe Damavand. Ni s-a cerut pana si 1500 de euro de persoana pentru un program de 5 zile dintre care doua erau nici macar jumatati de zi ca era doar transferul din Teheran spre Polour si invers (o ora si jumatate in condiiile de trafic extrem). Preturi total nejustificate din punctul meu de vedere pentru ca nu parea nimic special in ce ni se oferea. Intr-un final am reusit sa gasim un ghid cu recomandari bune care ne-a taxat cu 400 de euro de persoana pentru un program initial de 4 zile (care s-a dovedit a fi 3 si evident fara reducere de pret). Comparat cu alte excursii, ceea ce am primit pe Damavand pentru pretul platit este total dezaamagitor si nu recomand nimanui sa mearga cu ghid sau cu agentie. Damavandul se poate face foarte usor pe cont propriu si scopul aceastul post este sa prezinte detaliile practice de organizare ca sa nu mai arunce si altii cu banii pe fereastra asa cum am facut noi.
Traseu
Cei mai multi doritori sa ajunga pe varful Damavandului aleg sa faca asta pe ruta sudica pentru ca este cea mai usoara si cea mai usor accesibila din Teheran sau din partea de nord a tarii. pentru ruta sudica traseul poate sa dureze 3, 4 sau 5 zile.
Pentru 5 zile itinerariu este de obicei:
Ziua 1 - transfer din Teheran pana la Polour si stat peste noapte la Polour Hut
Ziua 2 - transfer cu o masina de teren pana la Base Camp 2 si de acolo ascensiunea pana la Bargah Sevom. Se doarme la noua cabana Camp3 Bargah Sevom New Hut .
Ziua 3 - este zi de aclimatizare in care se urca pana la cascada sau pana unde te tin picioarele. Cazarea tot la aceeasi cabana.
Ziua 4 - este ziua de varf. Se incepe urcarea destul de devreme dimineata (sau noaptea) si se coboara dupa posibilitati. Cazarea este la aceeasi cabana.
Ziua 5 - se coboara de la Camp 3 la Camp 2. Apoi cu masina de teren pana in Polour. Si de acolo cu masina normala inapoi in Teheran
Pentru 3 zile ai:
Ziua 1 - mers cu masina din Teheran pana in Polour, Apoi cu masina de teren pana la Camp 2 si apoi urcat pana la Camp 3.
Ziua 2 - este ziua de varf
Ziua 3. La fel ca ziua 5 din itinerariul precedent
Pentru 4 zile ai tot felul de permutatii pornind de la itinerariile de mai sus. Noi nu am vrut sa renuntam la ziua de aclimatizare asa ca ce am propus a fost:
Ziua 1 - mers cu masina din Teheran pana in Polour, Apoi cu masina de teren pana la Camp 2 si apoi urcat pana la Camp 3. Cazare la Camp3 Bargah Sevom New Hut.
Ziua 2 - zi de aclimatizare cu urcarea pana lacascada. cazarea in acelasi loc
Ziua 3 - zi de varf. cazare in acelasi loc
Ziua 4 - la fel ca ultima zi din itinerariul precedent
Pentru 5 zile itinerariu este de obicei:
Ziua 1 - transfer din Teheran pana la Polour si stat peste noapte la Polour Hut
Ziua 2 - transfer cu o masina de teren pana la Base Camp 2 si de acolo ascensiunea pana la Bargah Sevom. Se doarme la noua cabana Camp3 Bargah Sevom New Hut .
Ziua 3 - este zi de aclimatizare in care se urca pana la cascada sau pana unde te tin picioarele. Cazarea tot la aceeasi cabana.
Ziua 4 - este ziua de varf. Se incepe urcarea destul de devreme dimineata (sau noaptea) si se coboara dupa posibilitati. Cazarea este la aceeasi cabana.
Ziua 5 - se coboara de la Camp 3 la Camp 2. Apoi cu masina de teren pana in Polour. Si de acolo cu masina normala inapoi in Teheran
Pentru 3 zile ai:
Ziua 1 - mers cu masina din Teheran pana in Polour, Apoi cu masina de teren pana la Camp 2 si apoi urcat pana la Camp 3.
Ziua 2 - este ziua de varf
Ziua 3. La fel ca ziua 5 din itinerariul precedent
Pentru 4 zile ai tot felul de permutatii pornind de la itinerariile de mai sus. Noi nu am vrut sa renuntam la ziua de aclimatizare asa ca ce am propus a fost:
Ziua 1 - mers cu masina din Teheran pana in Polour, Apoi cu masina de teren pana la Camp 2 si apoi urcat pana la Camp 3. Cazare la Camp3 Bargah Sevom New Hut.
Ziua 2 - zi de aclimatizare cu urcarea pana lacascada. cazarea in acelasi loc
Ziua 3 - zi de varf. cazare in acelasi loc
Ziua 4 - la fel ca ultima zi din itinerariul precedent
Permisul de ascensiune
Orice strain care urca pe Damavand trebuie sa plateasca un permis special care costa 50 de dolari si care se ia de la Iran Mountain Climbing Federation cu sediul la Palour Hut. Rugati soferul care va duce din Teheran in Polour sa va duca la sediul federatiei (este un pic in afara satului) si de acolo permisul se obtine pe loc.
Transportul
Daca vrei sa mergi pe cont propriu trebuie sa iti gasesti singur atat o masina care sa te duca din Teheran pana in Polour cat si masina de teren din Polour spre Camp 2. Amandoua mi s-au parut prea complicate pe vremea cand inca mai ne gandeam sa mergem pe cont propriu insa in realitate este extrem de usor.
In Teheran ori intrebi la hotel de un sofer care sa te duca pana in Palour ori gasesti pe strada in locurile extrem de turistice un sofer care sa isi ofere serviciile. Noi pe strada am gasit un sofer care ne-a dus in ultimele doua zile pana la Masuleh. Ieftin si bun :) Pretul depinde de cat de buni negociatori sunteti (noi nu suntem). Dar din ce am intrebat in stanga si in dreapta 20 de dolari pentru un drum este cam media. Si cu acelasi sofer puteti sa vorbiti sa vina sa va ia la sfarsitul turului pentru inca 20 de dolari sau poate mai mult ca depinzi de el sa nu te uite pe munte :)
Odata ajuns la sediul federatii de unde iti cumperi permisul de ascensiune o sa gasesti si soferii de masini de teren care se ofera sa te duca pana la Camp 2. Sau daca nu e nimeni intrebati la federatie si vor suna ei pe cineva. Din pacate nu va pot spune pretul pentru ca asta nu am reusit sa aflam. Dar trebuie sa fii un negociator bun pentru ca odata ajuns la poalele Damavandului e ca si cum o vraja s-a abatut asupra iranienilor si bunatatea si prietenia cu care am fost tratati pana acum s-a transformat intr-o goana nebuna dupa bani si jecmanit turistul strain. Daca lucrurile continua asa, Damavandul va ajunge probabil sa fie unul din locurile alea multe din lumea asta care desi sunt extrem de frumoase au ajuns sa fie urate de toti turistii din cauza comportamentului celor ce "lucreaza" in turism.
La intoarcere in Camp 2 asteapta soferii ca sa va duca inapoi in Polour. Deci inca o sesiune de negocieri, ceva noroc, probabil un pret mai mare si gata inapoi.
Cazarea
Exista trei posibilitati de cazare pe ruta sudica de urcat pe Damavand. Camp 1 Polour este locul unde isi are federatia sediul si este chiar la marginea satului. Camp 2 Base (Goosfand Sara) - 3040m este a doua in ordinea urcarii si este locul unde ajungi cu masina de teren din Polour si punctul de plecare la picior pe munte. Camp 3 Bargah Sevom - 4200 m este cea aflata la cea mai mare altitudine si locul unde iti vei petrece probabil cele mai multe nopti.
Din pacate la nici una dintre ele nu poti face rezervare asa ca se functioneaza dupa principiul: primul sosit primul servit. Exceptie este daca iei un ghid direct de la Federatia montana Iraniana care detine aceste cabane si care poate sa iti pastreze un loc (chiar si in cele cateva camere duble). Noi am sperat ca ghidul nostru ne va face rezervare la camerele duble dar s-a dovedit a nu fi asa. De fapt nici macar paturile nu erau garantate. Deci avand un ghid nu am castigat nimic din punctul de vedere al cazarii.
Personal am urat din tot sufletul cabana aia. Noi nu am avut camera dubla asa ca am stat in camera comuna care era murdara, galagioasa, cu un ditamai becul care imi lumina in ochi, si cu mirosuri de tot felul. Nu m-am putut odihni deloc si abia am asteptat sa plec de acolo. Asta de fapt a fost motivul pentru care am scurtat itinerariul de la 4 la 3 zile.
Si totusi noi am avut noroc pentru ca am prins doua paturi libere. Daca mergi intr-o perioada mai aglomerata este foarte posibil sa nu prinzi pat liber si sa dormi pe hol sau in adapostul vechi sau poate intr-un cort de inchiriat. Desi se pare ca exista perioade in care ajunge sa fie atat de aglomerat incat nu mai gasesti nici loc de campare. Deci atentie cand alegeti sa faceti ascensiunea.
Pretul pentru un pat: in jur de 1 dolar pe noapte.
Va urma....
Orice strain care urca pe Damavand trebuie sa plateasca un permis special care costa 50 de dolari si care se ia de la Iran Mountain Climbing Federation cu sediul la Palour Hut. Rugati soferul care va duce din Teheran in Polour sa va duca la sediul federatiei (este un pic in afara satului) si de acolo permisul se obtine pe loc.
Transportul
Daca vrei sa mergi pe cont propriu trebuie sa iti gasesti singur atat o masina care sa te duca din Teheran pana in Polour cat si masina de teren din Polour spre Camp 2. Amandoua mi s-au parut prea complicate pe vremea cand inca mai ne gandeam sa mergem pe cont propriu insa in realitate este extrem de usor.
In Teheran ori intrebi la hotel de un sofer care sa te duca pana in Palour ori gasesti pe strada in locurile extrem de turistice un sofer care sa isi ofere serviciile. Noi pe strada am gasit un sofer care ne-a dus in ultimele doua zile pana la Masuleh. Ieftin si bun :) Pretul depinde de cat de buni negociatori sunteti (noi nu suntem). Dar din ce am intrebat in stanga si in dreapta 20 de dolari pentru un drum este cam media. Si cu acelasi sofer puteti sa vorbiti sa vina sa va ia la sfarsitul turului pentru inca 20 de dolari sau poate mai mult ca depinzi de el sa nu te uite pe munte :)
Odata ajuns la sediul federatii de unde iti cumperi permisul de ascensiune o sa gasesti si soferii de masini de teren care se ofera sa te duca pana la Camp 2. Sau daca nu e nimeni intrebati la federatie si vor suna ei pe cineva. Din pacate nu va pot spune pretul pentru ca asta nu am reusit sa aflam. Dar trebuie sa fii un negociator bun pentru ca odata ajuns la poalele Damavandului e ca si cum o vraja s-a abatut asupra iranienilor si bunatatea si prietenia cu care am fost tratati pana acum s-a transformat intr-o goana nebuna dupa bani si jecmanit turistul strain. Daca lucrurile continua asa, Damavandul va ajunge probabil sa fie unul din locurile alea multe din lumea asta care desi sunt extrem de frumoase au ajuns sa fie urate de toti turistii din cauza comportamentului celor ce "lucreaza" in turism.
La intoarcere in Camp 2 asteapta soferii ca sa va duca inapoi in Polour. Deci inca o sesiune de negocieri, ceva noroc, probabil un pret mai mare si gata inapoi.
Cazarea
Exista trei posibilitati de cazare pe ruta sudica de urcat pe Damavand. Camp 1 Polour este locul unde isi are federatia sediul si este chiar la marginea satului. Camp 2 Base (Goosfand Sara) - 3040m este a doua in ordinea urcarii si este locul unde ajungi cu masina de teren din Polour si punctul de plecare la picior pe munte. Camp 3 Bargah Sevom - 4200 m este cea aflata la cea mai mare altitudine si locul unde iti vei petrece probabil cele mai multe nopti.
Din pacate la nici una dintre ele nu poti face rezervare asa ca se functioneaza dupa principiul: primul sosit primul servit. Exceptie este daca iei un ghid direct de la Federatia montana Iraniana care detine aceste cabane si care poate sa iti pastreze un loc (chiar si in cele cateva camere duble). Noi am sperat ca ghidul nostru ne va face rezervare la camerele duble dar s-a dovedit a nu fi asa. De fapt nici macar paturile nu erau garantate. Deci avand un ghid nu am castigat nimic din punctul de vedere al cazarii.
Personal am urat din tot sufletul cabana aia. Noi nu am avut camera dubla asa ca am stat in camera comuna care era murdara, galagioasa, cu un ditamai becul care imi lumina in ochi, si cu mirosuri de tot felul. Nu m-am putut odihni deloc si abia am asteptat sa plec de acolo. Asta de fapt a fost motivul pentru care am scurtat itinerariul de la 4 la 3 zile.
Si totusi noi am avut noroc pentru ca am prins doua paturi libere. Daca mergi intr-o perioada mai aglomerata este foarte posibil sa nu prinzi pat liber si sa dormi pe hol sau in adapostul vechi sau poate intr-un cort de inchiriat. Desi se pare ca exista perioade in care ajunge sa fie atat de aglomerat incat nu mai gasesti nici loc de campare. Deci atentie cand alegeti sa faceti ascensiunea.
Pretul pentru un pat: in jur de 1 dolar pe noapte.
Va urma....
No comments:
Post a Comment