Thursday, December 15, 2011

Un weekend de vis


Pentru ca a venit timpul sa schimb prefixul si sa ajung la o respectabila varsta (macar varsta sa fie respectabila) am decis sa o sarbatorim intr-un fel mai deosebit fata de ceilalti ani. Am renuntat la bauta cu prietenii si am optat pentru ideea unui week end sofisticat numai cu al meu sot.
Dupa indelungi cautari am gasit un pachet care era foarte aproape de ceea ce imi doream eu: o noapte de cazare intr-un castel in Franta in regiunea Champagne - Chateau d'Etoges, o vizita la un producator de sampanie si evident o degustare de sampanie ca doar suntem in locul potrivit pentru asta.
Chateau d'Etoges
Restaurantul
Chateau d'Etoges s-a dovedit a fi un hotel cu adevarat exceptional. Foarte frumos, foarte bine intretinut, cu niste angajati exemplari gata sa iti faca toate poftele, niste camere foarte frumoase si mobilate cu gust, cu un salon in care puteai sa stai sa citesti, sa joci sah sau pur si simplu sa stai langa semineu si sa privesti focul. Castelul este asezat in mijlocul unui parc imens prin care te puteai plimba in voie (daca aveai noroc sa nu ploua cum a fost cazul nostru) si este inconjurat de un sant defensiv prin care acum se plimbau linistite cateva lebede si o multime de rate ceea ce adauga si mai mult la pitorescul atmosferei.
In parcul castelului
Vedere din camera de hotel
Vedere din camera de hotel

Camera in care am stat noi nu era efectiv in castel ci intr-unul dintre turnuletele laterale din cauza asta nu era aranjata pompos ci intr-un stil mult mai rustic. Ce mi-a placut era faptul ca avea o vedere exceenta spre parc si ca avea o intrare separata asa ca te simteai oarecum stapanul turnuletului :)
Camaruta din turn






Si nu in ultimul timp trebuie amintit restaurantul unde am mancat unele dintre cele mai bune feluri de mancare pe care le-am incercat in viata mea. Este genul de restaurant unde trebuie sa mergi mancat, ca sa il citez pe sotul meu, dar fiecare bucatica de mancare servita era plina de savoare si se vedea ca totul era gandit pana la ultimul detaliu.
Primul fel de mancare
Felul principal

Felul principal
Branzeturi frantuzesti

Sa le incercam...

Producatorul de sampanie pe care l-am vizitat se numeste Borel Lucas si avea unitatea de productie si pivnitele peste strada de hotelul nostru. Deci alegerea lui a fost foarte inspirata tinand cont ca vizita era urmata de o degustare deci distanta scurta de mers pe jos a fost mai mult decat apreciata.
Inainte de aceasta vizita singurul lucru pe care il stiam despre sampanie era ca imi place foarte mult. In rest pauza. Nu stiam nici cum este produs nici diferenta fata de Proseco si Cava, nici ce face diferenta fata de vin. Nimic nu stiam. Deci am fost foarte incantata sa am un om extrem de pasionat de ceea ce face in preajma ca sa pot sa il stresez cu miile de intrebari pe care le aveam.
Borel Lucas
In pivnita

Tot in pivnita

Cum se nasc bulele de gaz?

Deja devin expert...

Rose pt doamne?

Diverse sampanii.

Borel Lucas este un producator destul de mic de sampanie care produce vin din 1780 si sampanie din 1924 si ale carui produse nu le gasesti de cumparat in magazine si nici nu se gasesc de obicei in restaurante (in afara de castelul de pete drum). Au aproximativ 6000 de clienti care in fiecare Aprilie cand se face imbutelierea comanda pe internet, la telefon sau chiar in persoana cate sticle considera ei ca au nevoie pentru un an de zile. Preturile sunt foarte mici fata de ceea ce se gaseste intr-un supermarket: 15.20 euro pentru cel mai scump tip (100% chardonnay) si 13.50 euro pentru cele din amestec de struguri (in procente clare nu amestec aleator) si cea rose.
Am ramas foarte placut impreionata de cat de mandri erau de faptul ca au o atat de lunga traditie in producerea de vin si sampanie si cat de frumos vorbeau despre ceea ce implica a avea o podgorie si a produce o bautura atat de speciala.
Cele cateva ore petrecute cu ei au fost extrem de interesante. Am plecat de acolo cu multe cunostinte noi dar si cu un bax de sampanie si cu picioarele si limba impleticindu-se de la degustare. Ce ar putea fi mai frumos ? :)
Daca vreti sa aflati mai multe despre producerea sampaniei eu recomand cu toata inima o vizita la Borel Lucas iar daca vreti sa petreceti un week end de vis intr-o locatie foarte pitoreasca unde sa va simtiti printi sau printese Chateau d'Etoges este locul ideal.
La drum de seara...

...prin parc.




PS: Citind ce am scris imi dau seama ca este atat de elogios postul asta incat parca as lucra pentru castel sau pentru producatorul de sampanie. Nu este cazul....pur si simplu mi-au placut ambele atat de mult incat nu pot sa tin sub control avalansa de laude. Poate ca ar trebui sa le cer bani pentru reclama facuta sau mai bine inca o degustare de sampanie :)

Friday, December 2, 2011

Cum si unde sa conduci un Ferrari?

Nu stiu sotii altora cum sunt dar cel aflat in posesia mea are o pasiune pentru masini in general si pentru masinile Ferrari in special. Si pentru ca cel putin deocamdata nu ne isi permite decat sa viseze la una m-am gandit sa ii fac o surpriza si m-am pus pe cautat posibilitati de a conduce pe un circuit un Ferrari.
Initial am gasit in Marea Britanie dar cum nu acceptau decat permis englezesc am batut google-ul in lung si in lat in cautarea varientei belgiene/frantuzesti/nemtesti/olandeze etc..Si pana la urma am gasit ceva in Valonia. Sprint Racing organizeaza periodic stagii de pilotaj pe circuitul de la Mettet unde poti sa conduci la alegere Ferrari, Porsche, Lamborghini, Mustang, Aston Martin sau sa faci combinatii diverse pentru a le putea compara.
Cipri a avut parte de un stagiu Ferrari care cuprindea:
-2 ture la bordul unui Porsche Cayenne condus de un instructor pentru a i se explica circuitul si care sunt regulile de urmat daca vrei sa maximizezi sensatiile si sa minimizezi timpul necesar parcurgeri lui:
-apoi patru ture la bordul unui Ferrari cand avea in dreapta si un instructor care ii explica cand, unde si cum ar trebui sa franeze sau sa accelereze.
-si apoi doua ture la bordul unei masinute de curse conduse de un pilot unde probabil ideea era sa vada cam cat de tare se poate merge pe circuitul ala...de aia aceasta parte se si numea "botezul vitezei".

Asa ca intr-o zi frumoasa si insorita de primavara am plecat cu mai mult sau mai putin entuziasm spre circuit. Cred ca ghiciti cine era cel responsabil de a avea mai mult entuziasm :)
Odata ajunsi la circuit a inceput tirada de : "oau". "uite ce frumos", "nemaipomenit", "foarte tare" si altele de genul asta cum nu mai auzisem din gura omului meu niciodata. 
Totul a decurs foarte bine si foarte frumos si tot ce pot sa spun eu este ca a fost foarte impresionat de experienta cu pricina. Pentru detalii tehnice intrebati-l pe el. Eu doar garantez, dupa zambetul mare de pe fata lui, ca este ceva ce merita incercat daca sunteti pasionati de masini.

Link-urile pentru circuitul de la Mettet si pentru scoala de pilotaj sunt:

Circuitul Mettet

Circuitul Mettet

Ce masina doriti? Un Lamborghini?


Alt Lamborghini?

Un Ferrari?

Aveti o intreaga parcare la dispozitie...

Pregatit pentru cursa...

Luand in primire instrumentul muncii...

Si gata...a plecat.

Cred ca i-a placut

Si la final botezul vitezei.

Sunday, November 27, 2011

Romantic Road (Germany)


Inca un week end lung la inceput de Noiembrie deci inca un prilej de plecat la plimbare.
Dupa ce ne-am tot gandit si razgandit pe unde am putea merge trei zile, am hotarat sa stam relativ aproape de casa asa ca ne-am urcat in masina si am plecat spre Bavaria.
"Romantic Road" este unul dintre cele mai importante atractii turistice din Germania. Extrem de aglomerata pe timp de vara dar aproape pustie la inceput de noiembrie cand am fost noi. Probabil vremea destul de rece nu face cu ochiul prea multor oameni mai ales daca ai de gand sa iei la picior cateva orase medievale.
Ideea acestei rute a aparut imediat dupa razboi cand Germania era oarecum disperata sa revitalizeze turismul. Asa ca prin 1950 primii turisti, familiile soldatilor americani aflati in Germania, urmau celebrul semn maro "Romantische Strase".
Ruta se desfasoara intre Wurzburg si Fussen, trecand prin cateva orase medievale extrem de frumoase si terminandu-se apoteotic cu celebrul castel Neuschwanstein.
Primul popas a fost Wurzburg care nu prea a avut nimic in comun cu ce citisem noi pe net. Un oras destul de mare, extrem de aglomerat pentru ca toata lumea iesise la cumparaturi cand ne-am nimerit si noi pe strazile lui, care parca nu are nimic care sa il deosebeasca de un oras obisnuit. Poate ca singura atractie demna de mentionat este Palatul rezidential pe care il vezi catarat in varf de deal din orice parte a orasului te-ai uita. Mai putin atunci cand chiar vrei sa ajungi la el si te invarti ca o curca beata incercand sa gasesti intrarea.
Wurzburg

Wurzburg

Urmatorul oras de vizitat: Bad Mergentheim. Pentru mine a reprezentat o oprire extrem de frumoasa pentru ca, lipita fiind de vitrina unui magazin cu bijuterii cu diamente neslefiute, am putut fi miscata din loc numai pentru a le proba si mai apoi pentru a le primi cadou :) Dar chiar si fara shopping oraselul este unul destul de placut in care merita sa te plimbi pentru cateva ore.
Bad Mergentheim

Bad Mergentheim

Bad Mergentheim

Dupa o foarte scrurta oprire in Creglingen am ajuns si la ceea ce se vroia a fi cel mai important orasel de vizitat in ziua cu pricina: Rothenburg ob der Tauber.
Creglingen

Creglingen

Creglingen

Creglingen

Rothenburg ob der Tauber este probabil cel mai cunoscut orasel medieval de pe romantic road si este considerat de multi ca fiind si cel mai frumos. Impreuna cu vecinii Dinkelsbühl si Nordlingen, este unul dintre potinele orase medievale fortificate din Germania inca in picioare. Recomandarea mea ar fi sa stati peste noapte la unul dintre hotelurile din interiorul zidurilor cetatii si sa mergeti la plimbare pe stradutele mici si intortocheate, sa faceti rondul orasului pe zidurile cetatii, sa incercati dulciurile locale, sa vizitati magazinul cu obiecte de craciun deschis tot timpul anului, sa faceti turul impreuna cu paznicul de noapte etc etc etc. Desi este un oras mic aveti o groaza de variante sa va petreceti timpul liber iar noi ne-am bucurat de fiecare moment petrecut acolo.
Rothenburg ob der Tauber

Rothenburg ob der Tauber

Rothenburg ob der Tauber

Rothenburg ob der Tauber

Rothenburg ob der Tauber

Rothenburg ob der Tauber

Rothenburg ob der Tauber

Rothenburg ob der Tauber

Rothenburg ob der Tauber
Dupa o noapte petrecuta in orasul de poveste plecam mai departe catre Dinkelsbühl si Nordlingen. Ambele sunt destul de asemanatoare cu Rothenburg si noua ne-au placut extraordinar de mult. Si ce mi-a placut si mai mult au fost dulciurile. Se spune ca fiecare oarasel de pe romantic road are  dulciurilelui caracteristice prin urmare noi am hotarat ca este o informatie demna de verificat si ne-am pus serios pe degustata. Din feicare orasel ne-am cumparat cel putin catre doua prajituri de fiecare si cum mai toate aveau o cantitate industriala de mac in ele, la sfarsitul zilei cred ca ieseam in mod sigur pozitiv la un test pentru consumul de droguri.
Dinkelsbühl

Dinkelsbühl

Dinkelsbühl

Din Nordlingen ne-am mutat in Ausgburg si parca dintr-o data am ajuns iar in prezent. Augsburg nu mai este un orasel mic, fortificat si unde totul este desprins dintr-o poveste. Ci este un oras relativ mare, cu multe nulte magazine, si mult mai putin pitoresc ca ultimele trei. Cu toate astea o plimbare prin centrul vechi al orasului este destul de interesanta si inca mai visez la zecile de magazine cu dulciuri din piata centrala. Da stiu...am o obsesie cu dulciurile :)
Ultimul obiectiv de vizitat este cum spuneam castelul Neuschwanstein. Dar despre el voi vorbi...sper...mai pe larg intr-un post viitor pentru ca este un loc extraordinar de frumos cu o poveste foarte interesanta si unde noi am petrecut o zi de vis.