La pas prin Sevilia

In ultimul timp nu prea am nici un spor si nici un chef de scris dar m-am gandit ca macar niste fotografii din Sevilia sa va arat, ca prea tare mi-a placut orasul. 

Probabil ca nu este nici o surpriza si ca v-ati dat deja seama din celelalte doua texte despre Sevilia (Perioada de Aur si Plaza de Espagna)  ca mi-a placut dar o imagine face cat 1000 de cuvinte. Nu? Sau cel putin asa zice cel ce nu are chef de scris.

Si cum sa nu iti placa Sevilia? 

Vreme buna, mancare buna, vin bun si arhitectura si istorie pe masura oricarui apetit. 

Si in plus un oras perfect de luat la picior cu toate locurile importante de vazut aflate la distante rezonabile de parcurs pe jos.

Desi trebuie sa recunosc ca in fiecare zi am facut peste 20 de km. Sambata am facut chiar 28 de km. Deci mic mic darparca nu chiar asa mic.

Sa purcedem deci cu fotografiile de la "atractiile" de top din oras.

Incep cu Plaza de Espagna. Evident. Probabil locul meu preferat din oras si un loc surprinzator prin istoria lui. La cat de impresionant este ma asteptam sa fie plin de istorie si cu siguranta "regal". Cand colo fuse contruit la 1929 pentru o expozitie. Dar totusi uite cum arata:

Alcazar - Palatul Regal. Ma asteptam sa fiu scoasa din papuci de uimire. Si poate ca as fi fost daca nu as fi vizitat Marocul inainte. Dar dupa ce vezi minunatiile din Maroc parca Alcazarul nu mai e decat o palida copie. Deci nu-mi ramane decat sa astept sa merg la Alhambra. Poate acolo voi fi scoasa din papuci.

Catedrala si Turnul Giralda. Dupa ce ai vazut Koutoubia in Marrakesh parca Giralda nu mai este chiar atat de impresionant, nu? Insa interiorul Catedralei mi-a placut foarte mult.

 

Plaza de Toros de la Maestranza. Nu as merge niciodata la o corida insa locul unde se dasfasoara o corida e cu totul altceva.

O plimbare prin Triana (cartierul tiganesc de peste apa):

Sau o plimbare prin Santa Cruz (cartierul evreiesc):

Evident o vizita la Arhivele Indiilor:

Si o urcare in Turnul Giralda (care nu are decat 17 trepte deci este usor ca "Buna Ziua"):

Si nu uitati ca Sevilia este parte din Triunghiul de aur al Flamenco-ului (impreuna cu Cadiz si Jarez de la Frontera) deci mergeti neaparat la un spectacol. Scuzati calitatea pozelor dar eram muuuult prea preocupata de ce erau in stare sa faca oamenii aia. Am facut doar cateva poze pe fuga cu telefonul.

Ce m-a impresionat in - Seville

In anul 1493 portul Cadiz vedea inceperea unei expeditii care avea sa schimbe istoria Spaniei pentru totdeauna. 

Christopher Columbus pleca pentru a doua oara catre Lumea Noua doar ca de data asta conducea 17 vase ducand 1500 de marinari, fermieri, soldati, preoti si aventurieri de tot felul. 

Scopul?

Nici mai mult nici mai putin decat colonizarea Americilor.

Descoperirea Lumii Noi si apoi infiintarea de colonii permanente si deschiderea de rute "comerciale" avea sa transforme Spania in cel mai bogat si mai mare imperiu al momentului. Era inceputul asa-zisei Perioade de Aur (secolele XVI-XVII) a Spaniei. Iar Sevilia nici ca nu putea sa joace un rol mai important in toata aceasta istorie.

Totul a inceput cu faptul ca Sevilia avea o pozitie strategica pe raul Quadalquivir - cea mai importanta artera fluviala din Andaluzia care ajunge pana la oceanul Atlantic. Mai departe de Sevilia, raul nu este navigabil asa ca peste noapte orasul a devenit cel mai important port de legatura intre Imperiul Spaniol si Coloniile "Indiene". Iar cireasa de pe tort a fost cand in 1503, prin decret regal, Sevilia obtine monopolul pentru tot ceea ce inseamna legaturi comerciale cu "Indiile". Tot ce venea sau pleca spre America, trece prin Sevilia. Absolut tot. De fapt tot cu exceptia traficul cu sclavi de care se ocupa Portugalia petru ca in Spania Inchizitia nu le datea voie. 

Cred ca este inutil sa ma apuc sa detaliez ce inseamna pentru un oras sa ai monopol pe comertul cu un continent intreg. Continent nou descoperit si pe care il praduiau (pardon "colonizau") de mama focului.

Spre rusinea mea, eu nu stiam ca Sevilia a avut un rol atat de important in istoria de imediat dupa descoperirea Americii. De asta si categoria sub care scriu acum "Ce m-a impresionat in...". In ignoranta mea, eu credeam mereu ca Portugalia a fost cea care a condus "ostilitatile". Dar cat traieste omul, invata. Asa si eu m-am trezit ca invat ceva stand in fata Catedralei din Sevilia, cand ghidul ne explica motivul pentru care Catedrala este inconjurata de  niste lanturi si niste piloni foarte mari. 

Catedrala  inconjurata de lanturi

Curtea Catedralei a fost pentru mult timp principalul loc de intalnire pentru numerosii negustori proaspat stramutati in Sevilia. Iar asta nu le pica deloc bine reprezentantilor bisericii care s-au tot plans pana cand regele Philp al-II-lea a decis constructia unei cladiri speciale numai pentru desfasurarea de afaceri legate de Lumea Noua. Si asa a aparut "Casa de Contratación" care nu numai ca era responsabila sa verifice toate bunirile care soseau din colonii dar avea si datoria de a strange taxa de 20% impusa pe materialele pretioase. 

Casa de Contratación

Pentru mai bine de 200 de ani Sevilia a fost cel mai important  oras-port in relatia cu Americile si datorita acestui fapt ajunsese si cel mai mare oras din Spania asta pana cand in 1717 cand Casa de Contratación s-a mutat la Cadiz iar cea din Sevilia a cazut in paragina. Era inceputul, sfarsitului.

Pentru cateva decenii Casa de Contratación a ajuns sa fie folosita ca locuinta mai mult sau mai putin temporala de tot felul de indivizi dubiosi. Nimic nu mai amintea de perioada ei de glorie insa in 1785 regele Charles al-III-lea hotaraste sa mute toate documentele despre coloniile din America si Filipine intr-un singur loc. Iar acel loc este, ati ghicit, fosta Casa de Contratación din Sevilia.

In prezent "Archivo General de Indias" gazduieste peste 80 de milioane de pagini de insemnari care deschis o fereastra catre o perioada care a scjimbat intreaga lume. Se spune ca ar fi de departe cea mai importanta colectie de documente legate de descoperirea Americii si asta este motivul pentru care acum este Patrimoniu Unesco.

Daca aveti timp, va sfatuiesc sa intrati un pic in cladire. Este o experienta foarte interesanta. Desi, sincera sa fiu, mi se pare ca spaniolii au reusit sa nu puna absolut nimic in evidenta. Parca s-au chinuit sa o faca neinteresanta. Dar cel putin au deschis o parte din cladire spre vizitare. Deci...e un inceput. Mie mi-a placut mult. Si m-a invatat ceva ce nu stiam. Deci chiar si pentru atat si tot ma bucur ca i-am calcat pragul.

In interiorul Arhivelor Indiilor

Si daca toate ccele de mai sus nu au fost destul ca sa fa convinga de importanta Seviliei in relatiile cu Lumea Noua atunci treceti vis-a-vis de cladirea Arhivelor si in interiorul impresionantei catedrale o sa gasiti locul de veci al lui...Christopher Columbus.

Ma rog, unul dintre locurile de veci. Ca sunt o gramada de locatii care sustin ca au ramasitele lui Columb.  

Acum ceva ani s-au facut insa teste ADN care au dovedit fara tagada ca cele 200-300 de grame (un genunchi se pare) din Catedrala din Sevilia chiar apartin lui Columb. Deci macar un genunchi si tot se gaseste ceva din el prin Europa. Cei din Republica Dominicana nu au acceptat pana acum sa faca teste ADN care sa confirme sau sa infirme ca ce sustin ei ca e Columb chiar e Columb...

Plaza de España - Seville

Ma asteptam sa ma intorc din Sevilia si sa ma apuc sa va povestesc despre Catedrala si despe Palatul Alcazar si despre influentele maure si despre imbinarea dintre aspectele crestine si musulmane si asa pe la sfarsit sa aduc aminte si de istoria mai recenta.

Dar poate tocmai pentru ca "ma asteptam" la toate astea, ceea ce mi-a ramas cel mai viu in minte sunt tocmai lucrurile pe care nu le cunosteam si care (culmea) sunt din vremurile post-arabe.

De exemplu ce m-a impresionat cel mai mult nu este imbinatia crestin-musulman cu muuuulte ei exemple arhitectonice. Ci este cu totul si cu totul altceva. Si mi se pare atat de ciudat (si rusinos) ca nu stiam despre ea incat o sa ajunga intr-o scriere din categoria "Ce m-a impresionat cel mai mult in...". Va sosi zilele viitoare. Promit.

Iar cladirile care m-au impresionat cel mai mult nu au fost Catedrala, Palatul sau Turnul Giralda ci ceva construit dupa 1900. Cine si-ar fi inchipuit?

Poate multi o considera kitsch insa mie mi-a placut enorm de mult. Si a intrat foarte repede in lista cu pietele mele preferate. 

Vorbesc despre Plaza de España. 

Bineinteles.

Intre 1929 si 1930 Spania a organizat o expozitie mondiala care s-a desfasurat atat in  Barcelona cat si in Sevilia. In Barcelona, expozitia a fost dedicata industriei si tehnologiei (asemanatoare cu celebra expozitie din Paris care ne-a daruit Turnul Eiffel) si a avut invitate tari din intreaga lume. In Sevilia insa expozitia a fost dedicata culturii si artei si s-a concentrat pe relatia Spaniei cu continentul American.

Sevilia trecea printr-o perioada foarte proasta si orasul era doar o palida amintire a ceea ce fusese in trecut. Trebuia facut ceva ca orasul sa aibe parte de un pic de atentie. Sa i se insufle in pic de viata. Si expozitia mondiala era fix salvarea. Sau cel putin asa credea regimul.

Nici o cheltuiala nu a fost prea mare si cat ai clipi un intreg complex de cladiri, bulevarde si parcuri au rasarit la marginea orasului vechi. Fiecare tara participanta avea un pavilion special. Iar Spania il avea pe cel mai cel. 

Da. Ati ghicit. Pavilionul era chiar Plaza de España

Cat de mare a fost succesul expozitiei?

Pai probabil ca ai observat anul in care se tinea expozitia - 1929.

Da. Anul marii recesiuni.  "Wall Street Crash". etc etc etc.

In mod evident marele succes asteptat de organizatori a lipsit cu desavarsire. Sevilia nu s-a ridicat din propria cenusa. Si mai mult, cladirile grandioase ale expozitiei au cazut in paragina pentru decenile ce au urmat. Ma tot intreb oare cum arata Sevilia in anii ''90? Sau chiar si o leaca mai tarziu. Pentru ca acum turismul este cel care dicteaza tot. Banii de acolo vin. Si asta se simte in tot si toate. Inclusiv in faptul ca enorm de multi bani eu fost investiti in scoaterea din ruina a cladirilor dedicate expozitiei din 1929.

Poate ca Plaza de Espana nu a avut efectul dorit la momentul ala. Insa il are cu siguranta acum.

Cati nu ati vazut pozele de mai jos?

Probabil ca nu foarte multi pentru ca  Plaza de Espana este mai fotografiata decat Palatul Alcazar.

 Iar asta spune multe.

Si daca nu ati vezut fotografii atunci macar ati vazut filmele care s-au filmat acolo. Lawrence of Arabia? Star Wars - Attack of the Clone? Sau macar The Dictator?

Si poate ca in cateva decenii cladirile cosntruite pentru expozitia mondiala din 1992 vor fi si ele scoase la lumina.

Ca doar nu credeati ca 1929 a fost "exceptia"? Se pare ca spaniolii au ce au cu expozitiile internationale care ameninta sa ii duca in faliment. Sa fie circ...zic. Si tapas.

Dar uneori tot raul e spre bine si se nasc astfel de locuri:

Ce m-a impresionat in - Madrid

M-am gandit sa incep un "serial" care sa contina scrieri despre ceva ce m-a impresionat intr-o anumita destinatie.

Nu exista o delimitare stricta pentru ce sa fie acel ceva ce m-a impresionat. 

Poate sa fie un loc sau doar o bucata de informatie. 

Poate sa fie un om pe care l-am intalnit.

O cladire vazuta.

O discutie anume.

Sau poate doar o impresie pe care mi-a lasat-o.

Poate de multe ori voi scrie lucruri care sunt extrem de cunoscute altora. Atat de cunoscute incat ar trebui sa intru sub masa de rusine. Dar tocmai asta e ideea: m-a impresionat pentru ca informatia pare a fi extrem de raspandita dar uite ca eu fusei retrasa pe alta planeta si nu am stiut-o pana acum.

Poate ca uneori va fi un fel de rubrica "Stiati ca..." dar pentru cineva obsedat de "facts" cum zice englezul, nici ca ar fi altfel.

Poate ca alteori sunt doar ganduri personale ce nu au nici o relevanta pentru altii.

Dar sunt foarte multe povesti de calatorie care mi-au ramas in minte si poate ca vor fi primele pe care ti le spun daca ma intrebi de un loc anume, dar care nu si-au gasit locul in scrierile de pana acum pentru ca sunt muuult prea orientata pe impartasit informatii organizatorice incat orice e pe langa mi se pare ca ocupa loc fara rost. 

Sau sunt povesti atat de scurte incat nu m-am urnit sa le pun intr-o scriere separata.

Sau m-am gandit ca e prea "de baza" informatia.

Sau pur si simplu o sa ma folosesc de rubrica asta ca un alt mod de a prezenta o anumita destinatie. Unul o leaca mai personal. Sau mai concis.

Dupa cum bine vedeti creez o "rubrica" ce va contine " everything but the kitchen sink" :) De toate pentru toarta lumea. Sa vedem daca ma tin de ea sau o sa ajung la concluzia ca nu imi place sa o scriu.

Prima destinatie - Madid.

Ce m-a impresionat cel mai mult in Madrid a fost arhitectura cladirilor din centru orasului.

Nu stiu exact de ce dar eu ma asteptam sa gasesc un oras neglijat, destul de industrial si nu tocmai placut ochiului.

Asa ca in dimineata, in care am iesit din cladirea unde inchiriasem un apartament si ne-am inceput plimbarea, practic nu prea imi venea sa cred ce vad. Si eu si parintii eram cu ochii pe sus si tot aratam catre fatadele extrem de ornate ale cladirilor pe langa care treceam. Sute de statui. Cupole mai mari sau mai mici. Modele decorative de tot felul.Si totul intr-o stare foarte buna. Adica restaurate. Nu neglijate cum credeam eu ca va fi Madridul.

Si nu ma refer la Palacio Real sau la Plaza Mayor sau la Catedrala Almudena. Nici macar la Plaza de Cibeles. Ci pur si simplu cladiri, pentru noi oarecare, pe langa care treceam intr-o plimbare catre destinatiile celebre mentionate prin toate ghidurile cu putinta.

Trebuie sa recunosc ca nu m-am asteptat sa gasesc o strada precum Gran Via in Madrid.

De fapt nu m-am asteptat sa gasesc cladirile intr-o stare impecabila pe o strada precum Gran Via in Madrid.

Eu nu ma pricep la arhitectura absolut deloc. Deci nu trebuie sa va asteptati de la mine sa va spun ce stiluri erau.

Va las totusi cu niste fotografii cu cladiri mai cunoscute (la sfarsit) sau mai putin cunoscute:

In interiorul Palatului Cibeles:

Si evident locurile cunoscute:

Palacio Real

Si vazut din spate

Catedrala

Plaza Mayor

Barcelona (II)

Ziua a doua : Orasul vechi

Dupa un mic dejun copios si o plimbare prin port ne-am infiintat cu forte proaspete in Plaça Reial sa ne incepem periplul prin orasul vechi. Plaça Reial ne era cunoscuta de ieri cand tot aici n-am inceput si ziua dedicata lui Gaudi asa ca nu am petrecut prea mult timp pe acolo mai ales ca era ocupata de o piata ambulanta. Dupa o scurta plimbare eram in Plaça del Pi, o piata foarte draguta in mijlocul cartierului gotic a carei principala atractie este biserica Santa María del Pi. Dar care atrage si prin faptul ca este plina de pictori in cautarea celebritatii sau doar a unui ban in plus sau pentru ca poti degusta si ceva specialitati catalane. In fata bisericii se gaseste o cladire foarte interesanta decorata cu poate cela mai frumoase sgraffitos din oras.

Sgraffitos

Santa María del Pi

De aici am pornit mai departe catre El Call (fostul cartier evreiesc), un loc cu o istorie destul de zbuciumate dar in care este o placere sa te plimbi ca si turist. Este exact genul de oras/cartier/zona in care imi place mie sa ma plimb : stradute inguste si pietonale, cladiri vechi, pline de istorie, foarte frumoase, decorate cu sgraffitos uneori, cu balcoane foarte dragute etc. O zona in care atunci cand te plimbi ai impresia ca te intorci in timp. De fapt aceeasi senzatie o ai oriunde te-ai plimba in cartierul gotic daca reusesti sa eviti strazile mai turistice pline de magazine si restaurante.

Prin El Call

De aici ne continuam plimbarea catre Plaça Sant Jaume care a fost centrul politic al orasului pentru mai bine de 2000 de ani. Daca aveti noroc poate veti vedea si un turn de oameni (celebra traditie catalana) care se tine cu ocazii speciale in aceasta piata.

Plaça Sant Jaume

Doi pasi mai departe gasim Catedrala la Seu, care ocupa un loc doi in topul structurilor religioase din oras de cand turnurile bazilicii Sagrada Familia brazdeaza cerul Barcelonei dar care este un obiectiv ce in mod sigur nu trebuie ratat. Si nici curtea manastiri cu cele 13 gaste foarte galagioase (amintind de Sfanta Eulalia) nu trebuie ignorata pentru ca are un farmec.

Gastele Eulaliei

Catedrala

In fata catedralei se tinea o piata de Craciun in care am descoperit cateva traditii catalane de care nu am auzit pana acum si care nu se prea intalnesc prin alte parti Caganer este un personaj infatisat care apare in scena natalitatii facandu-si nevoile. In nici un caz genul de personaj pe care suntem noi obisnuiti sa il vedem langa iesle. Originea lui nu se stie prea bine dar se presupune ca a inceput sa apara in scena natalitatii prin secolul XVII si explicatii pentru ce simbolizeaza sunt multe si pe care o alegeti este doar decizia voastra : de la faptul ca este doar ceva amuzant pentru copii pana la faptul ca este un simbol al fertilizarii sau al egalitatii intre oameni.

Un alt personaj mai deosebit este Tio de Nadal : un trunchi de copac pe care copiii il primesc pe 8 decembrie si trebuie sa il hraneasca in fiecare seara pana in ziua de Craciun cand il bat cu un bat ordonandu-i sa isi faca nevoile sub forma de cadouri. Interesant nu ? J Si se mai zice ca jocurile video instiga la violenta. J

Tio de Nadal

Caganer

Dupa ce ne-am minunat de traditiile catalane am continuat periplul prin oras si am ajuns la zidul roman si la principala poarta de intrare in vechea cetate romana.

Zidul Roman

Daca va pasioneaza istoria atunci o vizita la Muzeul de Istorie din Plaça del Rei va fi sigur pe gustul vostru pentru ca veti descoperi un oras roman sub strazile pe care va plimbati. In plus Plaça del Rei este locul care in nici un caz nu trebuie ratat. A fost de departe locul meu preferat din orasul vechi.

Plaça del Rei

Plimbarea nostra s-a incheiat langa Biserica Santa Maria del Mar, de unde am mai dat o raita prin cartierul gotic si ne-am indreptat spre un Tapas bar (evident) unde ne-am astamparat foamea si ne-am delectate cu niste sangria si cava ca doar suntem in Catalonia.

Apoi ne-am indreptat spre casa pentru ca aici se incheie plimbarea de week end prin Barcelona si a doua zi aveam un avion foarte devreme de prins care sa ne aduca acasa.