De ceva timp tot vin cu scuze si explicatii pentru faptul ca scriu tot mai rar si tot promit ca voi remedia situatia.
Realitatea este ca nu prea ma mai trage sufletul sa scriu si prin urmare pana nu imi va reveni aceasta placere nu cred ca se va schimba ceva. Ma fortez sa scriu 1-2-3 lucruri, apoi ma gandesc ce pierdere de timp a fost si pentru ceva luni iar nu mai scriu nimic. Efectiv nu ma mai motiveaza nimic sa scriu. Si asta nu e vreo incercare de primit incurajari ci doar o constatare.
Dar sa revenim la ce voiam sa scriu: ce am mai facut in ultimul timp?
De calatorit nu prea am mai calatorit cine stie ce. Am calatorit mult comparat cu media dar am calatorit foarte putin si foarte comod comparat cu ceea ce facem noi de obicei. Sa fim seriosi: Mallorca si Islanda sunt departe de a fi Antarctica si Uganda.
In a doua parte a anului ne luam un pic revansa insa, asa ca in septembrie o sa mergem intr-o destinatie care rivalizeaza cu Antarctica (si ca exclusivitate si ca pret) iar in decembrie ajungem intr-o tara, pe un munte, unde tot speram de cativa ani sa ajungem. "Stay tuned"...deci:)
Am muncit mult. Poate cel mai mult din toata viata mea.
Da, chiar si comparat cu perioada cand scriam lucrarea de doctorat.
Si am fost ultra super mega stresata de munca. Inca mai sunt.
Da, chiar si comparat cu perioada cand scriam lucrarea de doctorat.
Cine si-ar fi inchipuit ca se poate mai mult? Pe vremea aia eram sigura ca un pic mai mult stres si imi crapa inima in mine. Uite ca putem duce mult mai mult decat credem noi.
Am alergat mult.
Mult pentru mine.
Nu mult comparat cu domnul sot de exemplu.
Dar anul trecut in martie, dupa doi ani in care nu am facut mai nici un pic de sport pentru ca m-am chinuit cu operatia la genunchi si apoi o inflamatie a tendonului ca m-a facut si sa ma feresc pana si de mers, am decis sa incep sa alerg si eu prin paduri si munti ("trail-running"). E mai putin plictisitor decat prin oras.
Am inceput cu o cursa de 5 km si apoi am fost definitia lui "Asa Nu". Adica de la 5 km in martie am ajuns sa alerg 53 de km in septembrie. Ma mir in fiecare zi ca nu m-am accidentat pentru ca daca te uiti la cauza principala a accidentarilor pentru alergatorii incepatori, vei gasi poza mea de anul trecut. "Prea mult, prea repede" asta este cauza principala iar eu nu numai ca am inceput cu prea mult si prea repede dar am dus totul la extrem.
Programul curselor mele de anul trecut a aratat asa:
04.03.2018 – 5 km –
Gent Trail – timp 35.53 min
24.03.2018 - 10 km-
Lampiris Crete de Spa – timp 01.09.32
23.06.2018 – 19 km –
Trail d’Orval Florenville – timp 02.42.31
14.07.2018 – 30 km –
Gran Trail Courmayeur – timp 06.23.33
11.08.2018 – 50 km - Trail
des Fantomes La Roche en Ardenne – timp 08.50.52
25.08.2018 – 26 km-
ACG Manneken Pis Trail – timp 03.05.47
02.09.2018 – 30 km –
Vaalsebergtrail – timp 03.53.30
08.09.2018 – 22 km –
EcoTrail Brussel – timp 02.40.02
16.09.2018 - 53 km-
Hemera Trail – timp 07.00.15
"Prea repede"-ul din "Prea mult, prea repede" in nici un caz nu se refera la viteza de concurs. Se refera la cat de repede am marit distantele. ca viteza era de rasul curcilor. Cineva trebuie sa si inchida cursa nu?
Daca Cipri incearca sa fie in primii 15% cand alearga, eu speram sa nu fiu in ultimii 15% .
Noi facem mereu o pereche perfecta :)
Dar toata nebunia distantelor era cu un scop. Voiam sa particip in 2019 la OCC, cursa cea mai mica din cadrul UTMB. Cipri va face iar UTMB si de data asta voiam sa ma astepte si el pe mine la linia de sosire.
Iar pentru OCC ai nevoie de puncte de calificare. Trebuia sa fac minim 2 curse de peste 50 de km cu peste 900-1000 m D+. Pe care si anume le-am facut si am castigat si loc la loterie. Deci intr-o saptamana ( pe 29 August 2019) cine e la starul OCC? Yep yep yep.
Intre timp si performanta a inceput sa se imbunatateasca cate un pic. Am facut un semi maraton pe sosea in 1 ora 56 de minute (imbunatatindu-mi cel mai bun timp realizat la HM-ul din Bucuresti in octombrie 2018 - cu 10 minute chiar). Iar la cele doua curse de trail de aproximativ 50 de km pe care le-am facut in iunie si iulie 2019, am terminat la mijlocul clasamentului. Ceea ce e chiar bine zic eu.
09.02.2019 – 21 km –
Cava Run Eeklo – timp 2.23.20
03.03.2019 – 20 km –
Gent Trail – timp 02.07.11
30.03.2019 - 32 km-
Lampiris Crete de Spa – timp 04.10.20
28.04.2019 – 21 km Damme
(Half marathon) – timp 1.56.03
28.06.2019 - 48 km,
2600 D+- Cortina Trail – timp 09.21.44
20.07.2019 - 52 km, 3100
D+- Panorama Trail Eiger – timp 10.29.13
Dar ce este cel mai important e ca ma simt foarte bine alergand pe munte.
Daca te uiti la timpi si vezi 9 sau 10 ore, poate te gandest ca mori de plictiseala pe traseu. Adevarul e ca nici macar nu mi-am dat seama cand a trecut timpul. Nu am suferit deloc si mi-a placut fiecare minut pe traseu.
Si mai sunt si clipe, ca atunci cand l-am depasit la Cortina pe tipul cu tatuaj de Iron Man, in care m-am simtit cu aripi :)
E ceva ce imi place si de nu ma voi accidenta tare bine ar fi. Ca nu am de gand sa ma opresc curand.
Nu am de gand sa maresc distantele.
50 de km este o distanta confortabila pentru mine. Nu sufar. Nu ma chinui sa termin in timp. Este distractiv. Iar pentru mine e importat sa fie distractiv. Altfel nu m-as tine motivata.
Dar la anul sper sa trec in primii 40 % in clasament. Pentru asta o sa ma antrenez.
Si trebuie sa gasesc niste curse frumoase pentru 2020. Desi cred ca e greu sa gasesti ceva sa rivalizeze cu Eiger care este absolut uimioare.
Concluzia e ca probabil ca de acum inainte o sa ma tot auziti povestind si de cum alerg eu, nu numai de cum alearga Cipri. Desi distantele lui sunt mult mai interesante decat ale mele. In cazul in care ati uitat de recenta cursa de 221 de km.
Si o sa auziti si de Rex pentru ca dupa cum vedeti si el este prezent la toate cursele unde are voie:
