Sunday, November 27, 2011

Romantic Road (Germany)


Inca un week end lung la inceput de Noiembrie deci inca un prilej de plecat la plimbare.
Dupa ce ne-am tot gandit si razgandit pe unde am putea merge trei zile, am hotarat sa stam relativ aproape de casa asa ca ne-am urcat in masina si am plecat spre Bavaria.
"Romantic Road" este unul dintre cele mai importante atractii turistice din Germania. Extrem de aglomerata pe timp de vara dar aproape pustie la inceput de noiembrie cand am fost noi. Probabil vremea destul de rece nu face cu ochiul prea multor oameni mai ales daca ai de gand sa iei la picior cateva orase medievale.
Ideea acestei rute a aparut imediat dupa razboi cand Germania era oarecum disperata sa revitalizeze turismul. Asa ca prin 1950 primii turisti, familiile soldatilor americani aflati in Germania, urmau celebrul semn maro "Romantische Strase".
Ruta se desfasoara intre Wurzburg si Fussen, trecand prin cateva orase medievale extrem de frumoase si terminandu-se apoteotic cu celebrul castel Neuschwanstein.
Primul popas a fost Wurzburg care nu prea a avut nimic in comun cu ce citisem noi pe net. Un oras destul de mare, extrem de aglomerat pentru ca toata lumea iesise la cumparaturi cand ne-am nimerit si noi pe strazile lui, care parca nu are nimic care sa il deosebeasca de un oras obisnuit. Poate ca singura atractie demna de mentionat este Palatul rezidential pe care il vezi catarat in varf de deal din orice parte a orasului te-ai uita. Mai putin atunci cand chiar vrei sa ajungi la el si te invarti ca o curca beata incercand sa gasesti intrarea.
Wurzburg

Wurzburg

Urmatorul oras de vizitat: Bad Mergentheim. Pentru mine a reprezentat o oprire extrem de frumoasa pentru ca, lipita fiind de vitrina unui magazin cu bijuterii cu diamente neslefiute, am putut fi miscata din loc numai pentru a le proba si mai apoi pentru a le primi cadou :) Dar chiar si fara shopping oraselul este unul destul de placut in care merita sa te plimbi pentru cateva ore.
Bad Mergentheim

Bad Mergentheim

Bad Mergentheim

Dupa o foarte scrurta oprire in Creglingen am ajuns si la ceea ce se vroia a fi cel mai important orasel de vizitat in ziua cu pricina: Rothenburg ob der Tauber.
Creglingen

Creglingen

Creglingen

Creglingen

Rothenburg ob der Tauber este probabil cel mai cunoscut orasel medieval de pe romantic road si este considerat de multi ca fiind si cel mai frumos. Impreuna cu vecinii Dinkelsbühl si Nordlingen, este unul dintre potinele orase medievale fortificate din Germania inca in picioare. Recomandarea mea ar fi sa stati peste noapte la unul dintre hotelurile din interiorul zidurilor cetatii si sa mergeti la plimbare pe stradutele mici si intortocheate, sa faceti rondul orasului pe zidurile cetatii, sa incercati dulciurile locale, sa vizitati magazinul cu obiecte de craciun deschis tot timpul anului, sa faceti turul impreuna cu paznicul de noapte etc etc etc. Desi este un oras mic aveti o groaza de variante sa va petreceti timpul liber iar noi ne-am bucurat de fiecare moment petrecut acolo.
Rothenburg ob der Tauber

Rothenburg ob der Tauber

Rothenburg ob der Tauber

Rothenburg ob der Tauber

Rothenburg ob der Tauber

Rothenburg ob der Tauber

Rothenburg ob der Tauber

Rothenburg ob der Tauber

Rothenburg ob der Tauber
Dupa o noapte petrecuta in orasul de poveste plecam mai departe catre Dinkelsbühl si Nordlingen. Ambele sunt destul de asemanatoare cu Rothenburg si noua ne-au placut extraordinar de mult. Si ce mi-a placut si mai mult au fost dulciurile. Se spune ca fiecare oarasel de pe romantic road are  dulciurilelui caracteristice prin urmare noi am hotarat ca este o informatie demna de verificat si ne-am pus serios pe degustata. Din feicare orasel ne-am cumparat cel putin catre doua prajituri de fiecare si cum mai toate aveau o cantitate industriala de mac in ele, la sfarsitul zilei cred ca ieseam in mod sigur pozitiv la un test pentru consumul de droguri.
Dinkelsbühl

Dinkelsbühl

Dinkelsbühl

Din Nordlingen ne-am mutat in Ausgburg si parca dintr-o data am ajuns iar in prezent. Augsburg nu mai este un orasel mic, fortificat si unde totul este desprins dintr-o poveste. Ci este un oras relativ mare, cu multe nulte magazine, si mult mai putin pitoresc ca ultimele trei. Cu toate astea o plimbare prin centrul vechi al orasului este destul de interesanta si inca mai visez la zecile de magazine cu dulciuri din piata centrala. Da stiu...am o obsesie cu dulciurile :)
Ultimul obiectiv de vizitat este cum spuneam castelul Neuschwanstein. Dar despre el voi vorbi...sper...mai pe larg intr-un post viitor pentru ca este un loc extraordinar de frumos cu o poveste foarte interesanta si unde noi am petrecut o zi de vis.

Sunday, November 13, 2011

Auschwitz






Am observat in ultimul timp ca sunt din ce in ce mai putin impresionata de locurile, de cele mai multe ori incredibil de frumoase, pe care le vizitam.
Imi era frica sa nu  fi devenit imuna la descoperit lucruri noi.
Vizita la Auschwitz mi-a dovedit insa ca sunt extrem de departe de asta.
Desi au trecut cateva saptamani de atunci inca ma mai trezesc cu cate un nod in gat si cu inima stransa cand ma gandesc la diverse lucruri pe care le-am vazut acolo si ne trezim in fiecare zi vorbind despre locul asta si despre oamenii care l-au facut posibil.
Nu mi-am inchipuit nici un moment ca voi fi sensibilizata atat de mult de un loc despre care credeam ca stiu mult prea multe de la televizor si din diverse filme, ca sa mai aibe cu ce sa ma surprinda.
Am ezitat sa scriu despre vizita la Auschwitz pentru ca mi se pare extrem de greu de prezentat in cuvinte un loc pe care l-am simtit de fapt. Nu este vorba de lucrurile materiale pe care le vezi ci de ceea ce simti atunci cand le vezi. De revolta care te apuca atunci cand iti dai seama cat de multa rautate si cat de multa ura nejustificata exista in jur.
O sa pun doar cateva poze si indemn pe toata lumea sa mearga sa viziteze acest loc care nu ar fi trebuit sa existe niciodata. Asa cum sunt multe altele pe acest pamant care nu au fost totusi la fel de mediatizate.
 Intrarea in Auschwitz. 

Celebrele baraci de caramida.

Un numar estimativ al celor care au ajuns la Auschwitz.

Bagajele ramase.

Geamantanul unui copil de numai 2 ani.

60000 de pantofi.

Copii eliberati de rusi. Gemenii erau folositi de doctorul Josefa Mengele pentru experimente legate de natalitate.

Add caption

Coptoarele pentru incinerare din Crematoriul I.

Crematoriul I

Un sistem extrem de eficient de exterminare. Sinele de tren ajungeau pana in centrul lagarului de concentrare Birkenau.  La capatul sinelor se aflau crematoriile. Majoritatea celor ce soseau la Auschwitz nici macar nu erau inregistrati si omorati imediat ce ajungeau in lagar.


Intrarea in Auschwitz II-Birkenau.

Birkenau a fost distrus aproape complet de nazisti la retragere.  Totusi  dimensiunea se poate vedea foarte clar....Un loc care putea primi 400000 de oameni si care a si fost folosit la capacitate maxima. De exemplu atunci cand au fost adusi evreii din Ungaria.

Crematoriu in Birkenau

2000 de persoane puteau fi gazate simultan intr-un astfel de crematoriu.....Erau 4...



Interiorul uneie dintre baraci. Care putea adaposti 400 de persoane.


Baile.

Toaletele. Atat baile cat si toaletele puteau fi folosite numai de doua ori pe zi si la ore fixe. Imaginati-va cum aratau, in conditiile astea, dormitoarele in care locuiau 400 de oameni extrem de bolnavi si cu o dieta deficitara din toate punctele de vedere.

Fiecare dintre cele trei nivele (paturi), incluzand podeaua de piatra, trebuia sa adaposteasca cel putin 5 persoane.

Thursday, November 3, 2011

Cracovia (Polonia)



Inceputul lui noiembrie aduce intotdeauna zile libere (1 Noiembrie este Allerheiligen - "ziua tuturor sfintilor" iar 11 Noiembrie este Wapenstilstand- se sarbatoreste sfarsitul primului razboi mondial). Si in cazul in care se nimeresc langa weekend atunci ne pornim la colindat prin Europa pe aproape de casa. 
Anul asta paerioada 29 octombrie-1 noiembrie a fost libera si am petrecut-o in Polonia vizitand Cracovia si Auschwitz.
In Cracovia am stat doua zile timp in care am vizitat orasul si mina de sare Wieliczka aflata la aproximativ 10 km de oras.
Cracovia s-a dovedit a fi un oras extrem de usor de vizitat. Distantele sunt suficient de mici incat sa poti sa te deplasezi pe jos de la un obiectiv la altul mai ales ca tot ceea ce este relevant de vizitat pentru un turist este concentrat intr-o arie relativ restransa in jurul orasului vechi.
Noi am vizitat trei zone diferite: orasul vechi, cartierul Kazimierz si cartierul Podgorze.
Din punctul meu de vedere cea mai eficienta metoda de a vizita orasul vechi este sa te plimbi fara o tinta precisa...sa te pierzi pe stradutele intortocheate...si sa te opresti din cand in cand sa vizitezi obiectivele pe care le intalnesti din intamplare in cale. Oricum cele mai importante nu iti vor scapa cu siguranta pentru ca nu ai nici o sansa sa le treci cu vederea :)
Rynek Glowny sau Piata Centrala este se pare cea mai mare piata medievala din Europa. Si sincer este o placere sa te plimbi in jurul ei, sa admiri cladirile frumos renovate, sa privesti calestile care plimba turistii prin centru, sa stai la o cafea si sa ascultii diversii muzicanti care isi fac numarul in fata publicului curios.
Basilica of the Assumption of Our Lady

Cloth Hall (interior)


Cloth Hall

Cloth Hall

Foarte aproape de Rynek Glowny se afla Collegium Maius, parte a Jagellonian University, care se poate vizita si care este cunoscut mai ales datorita faptului ca acolo a studiat Copernic, asa ca nu este deloc surprinzator ca cele mai importante exponate sunt diverse instrumente astrologice.
Collegium Maius (curtea interioara)

La sud de piata centrala se afla castelul Wawel, locul unde regii polonezi si-au avut resedinta intre secolele unsprezece si saptesprezece. accesul in curtea interioara a castelului este gratis pentru orice altceva se plateste insa intrare separata. Noi am ales sa vizitam catedrala, apartamentele regale si state rooms. Pentru ultimele doua numarul de bilete este limitat si fiecare bilet este dat pentru o anumita ora. Asa ca daca ajungeti intr-o perioada in care Cracovia este inundata de turisti cel mai bine ar fi sa incepeti ziua cu o vizita la castel ca sa aveti ceva sanse sa gasiti un bilet.
Wawel



Castelul a fost distrus aproape complet inainte de primul razboi mondial asa ca sunt foarte putine exponate originale care au mai ramas. De fapt in interior singurul lucru care a apartinut familiei regale este colectia de tapiserii flamande in rest totul este cumparat de curand pentru a reface cat de cat aspectul unui castel medieval. Ceea ce face ca destul de multe lucruri sa nu respecta adevarul istoric si vei avea de exemplu mobila engleza sau portugheza desi pe vremea aceea asa ceva nu era intalnit in Polonia. 
Apartamentele regale se pot vizita numai cu un ghid ceea ce este o idee foarte buna pentru ca inveti extrem de multe lucruri utile mai ales daca nimeresti un ghid extrem de critic si de realist precum cel pe care l-am avut noi.
Imediat la sud de castel incepe cartierul Kazimierz. Pe vremuri un oras de sine statator, Kazimierz a fost fondat in 1335 de regele Kazimierz cel Mare si daca se ia in considerare numai perioada de pana in Septembrie 1339, ar putea fi un exemplu de succes pentru ceea ce inseamna convietuirea pasnica a evreilor si crestinilor. 
Old Synagogue

Szeroka

Totul a luat cu o alta turnura o data cu invadarea Poloniei de catre Germania nazista si inceputul celui de-al doilea razboi mondial. Comunitatea evreiasca a fost mutata in ghetoul special creat aflat la sud de Kazimierz in actualul cartier Podgorze de unde erau mai apoi trimisi catre diverse lagare de concentrare cum ar fi Auschwitz. 
In Podgorze se poate vizita celebra fabrica a lui Oskar Schindler (actualmente muzeu), "farmacia de sub vultur" si ramasite ale zidului ce delimitau ghetoul de restul orasului.
Fabrica lui Schindler


Plac Bohaterow Getta

Istoria recenta a Cracoviei este foarte strans legata de soarta evreilor polonezi si oriunde iti intorci capul vezi licruri care sa reaminteasca de ceea ce s-a intamplat in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Din pacate nu cred ca cineva invata nimic din istoria mai mult sau mai putin recenta si marile greseli se tot repeta la infinit. Din "fericire" de foarte multe ori situatiile de genul asta se intampla pe alte continente asa ca de ce ne-ar pasa?

Si acum sa revenim la ultimul obiectiv vizitat: mina de sare Wieliczka, care pentu noi  a reprezentat o surpriza foarte placuta. 
Ne-am decis sa o vizitam pentru ca vazusem peste tot prin oras reclame la tururi organizate si am zis sa mergem sa vedem ce este atat de spectaculos la mina asta de se face atat de mult tam tam pe seama ei. Vazusem descrierea in ghidul Lonely planet si citisem despre ea pe ceva forumuri insa decizia am luat-o mai mult din cauza expunerii excesive de la agentiile de turism.
Legenda Kingai

Deci dupa ce am vizitat cartierul in care se afla ghetoul evreiesc si fabrica lui Schildler ne-am urcat in masina si am pornit in afara orasului. Drumul a fost foarte scurt si nici nu ne-am dezmeticit bine si ne-am trezit in parcarea minei.
Programul de vizitare este 7.30-19.30 din Aprilie pana in Octombrie si 8.00-17.00 din Noiembrie pana in Martie. Dar in cazul in care mergeti pe cot propriu, nu cu o agentie din Cracovia, ora la care puteti intra in mina depinde foarte mult de programul tururlor in limbi straine pentru ca mina se poate vizita numai cu un ghid. Pentru limba engleza tururile sunt la fiecare jumatate de ora in timpul verii sau la fiecare ora in rest. Pretul unui bilet incluzand turul intr-o limba straina era, cand am fost noi, 68 PLN.
Turul care a durat aproximativ trei ore a fost extrem de interesant mai ales ca am avut parte de o ghida foarte amuzanta care tot facea glume pe seama noastra si pe seama faptului ca numai cine trece un test la sfasitul turului va avea dreptul ca foloseasca liftul. Restul trebuia sa urcea cateva sute de trepte ca sa iasa la suprafata. Din fericire am trecut cu totii testul.
In total se parcurg aproximativ 2000 metrii in partea cea mai veche a minei unde sunt amenanjate in jur de 20 de incaperi cu diverse exponate: sculpuri in sare realizare de fost mineri sau instalatii care explica modul in care functiona mina acum cateva sute de ani.

Turul facut de turisti reprezinta insa numai 1% din suprafata intregii mine, pentru ca timp de 900 de ani cat s-a exploatat sare la Wieliczka, nu mai putin de 200 de kilometrii de tunele si peste 2040 de incaperi de diverse dimensiuni au fost sapate. Nici pe verticala turistii nu acopera intreaga extindere. Turul incepe la 64 de metrii adancime si ajunge pana la 135 de metrii, in realitate insa mina are o adancime de peste 300 de metrii.
Cea mai importanta atractie a minei o reprezinta capela Sfanta Kinga, una dintre cele peste 30 (daca imi aduc bine aminte) de capele din mina, insa cea mai mare si de departe cea mai impresionanta. Aceasta incapere a fost sculptata in mai bine de 100 de ani de catre trei mineri (numai unul in acelasi timp). Ultima aditie reprezentand-o o statuie a Pepei Ioan Paul al II lea din anul in care a sanctificat-o pe regina Kinga.
Kapela Kinga

Sfanta Kinga este considerata protectoarea minerilor si numele ei este strans legat de istoria minei. Legenda spune ca atunci cand Kinga (o printesa ungurioaca) s-a casatorit cu regele Poloniei a cerut ca si zeste nu aur, argint sau alte bogatii ci sare. Asta pentru ca in Polonia pana in momentul ala nu exista nici o mina de sare, o foarte mare bogatie pe atunci. Deci conform legendei la plecarea din Ungaria printesa a mers la una din minele de sare unguresti si si-a aruncat inelul de logodna in mina. Pe drum s-a oprit in satul Wieliczka unde a rugat un satean sa sape o groapa in pamant si a gasit inelul de logodna intr-un bloc de sare. Deci concluzia legendei este ca sarea a sosit in Polonia din Ungaria impreuna cu inelul Kingai.
Explicatia stiintifica este un pic altfel dar nu la fel de romantica precum legenda Kingai: sarea de la Wieliczka este obtinuta in urma evaporarii lente a unei mari care se afla pe acest loc acum 60 de milioane de ani. cum spunea mult prea prozaic ca sa dai numele unei incapari omului de stiinta care a venit cu ideea asta...




Mai multe detalii despre mina gasiti pe site-ul oficial:

Si sa ajungem un pic si la chestii logistice. Despre transport nu pot da sfaturi pentru ca am fost cu masina insa hotelul la care am stat, Apart Hotel Astor, il recomand din toata inima. Pentru 40 de euro am avut o camera foarte curata, destul de mare, cu niste angajati gata mereu sa ne ajute si extrem de politicosi, la doar 10 minute de mers pe jos de centru, cu mic dejun inclus, parcare gratis si internet wireless gratis in camera. Tot ce ne puteam dori. Este insa decorat intr-un mod nu tocmai modern care imi aduce aminte de cum avea bunica in casa pe vremea cand eram copil. Mie mi s-a parut chiar amuzant :)

Tuesday, September 27, 2011

Luxembourg

Luxembourgul a fost unul dintre primele orase din afara Romaniei si Belgiei pe care le-am vizitat si m-am indragostit de el din primul moment in care am coborat din tren. Intre timp cred ca l-am vizitat de inca sapte ori si niciodata nu ma plictisesc sa refac exact acelasi traseu. Iar daca mai prinzi si cate un festival medieval pe week end atunci sigur ai parte de o experienta de vis.
Bock Promontory

In mintea mea tinuturile de poveste in care se desfasurau diverse basme ce mi-au fascinat copilaria arata exact ca Luxembourg. Dealuri inverzite, legate intre ele prin tot felul de viaducte, satuce ce se strecoara pe vaile unor mici raulete, casele si strazile care pastreaza un puternic aspect medieval, castelele si bisericile care par a se integra perfect in peisaj si multe altele.
Bock Promontory

In principiu ce imi place mie cel mai mult este ca s-a incercat conservarea aspectului medieval al orasului si se pune mare accent pe istoria tarii.
La aspectul romantic al tarii se adauga insa si faptul ca Luxembourg este o tara extrem de bogata, cu o economie foarte bine dezvoltata si cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor din lume. Iar asta se vede in faptul ca toate fatadele caselor sunt recent renovate de exemplu, sau in faptul ca este un oras impecabil de curat, sau in faptul ca se inverstesc extrem de multi bani in pastrarea caracterului individual al tarii.
O vizita in Luxemburg poate incepe prin a face turul Wenzel, care mai poarta numele si de "1000 de ani in 100 de minute". Turul a luat numele dupa Wenceslas 11, Ducele de Luxembourg care a fortificat orasul si este o plimbare extrem de placuta prin centru vechi al orasului ce incepe la "Bock promontory" si te poarta pe la Chemin de la Corniche, vechile porti, fortificatiile Wenzel,poduri medievale si valea Alzette. Este o ruta extrem de fruoasa, clar marcata cu semne deci nu ai nici o sansa sa te pierzi si pe tot parcursul ei gasesti placi in care sunt date explicatii despre obiectivele pe langa care treci. De asemenea in cripta arheologica din Bock si in Turnul jacob pot fi urmarite diverse materiale audio si video cu explicatii despre istoria orasului.
Cele mai importante locuri pe care le vezi in tmpul aceste plimbari sunt: Bock promontory, podul castelului contruit in 1735 din piatra rosie si cea mai veche biserica din oras: biserica St. Ulric.
Castle Bridge
Biserica St. Ulric
 Si daca dupa aceasta plimbare inca mai va tin picioarele atunci cel mai placut mod de a va petrece timpul in orasul Luxemburg este sa luati la pas marunt centrul vechi al orasului. Pe orice straduta ati merge tot se va gasi cate ceva interesant de vazut.
Palatul ducal
Podul Adolphe
 Iar cand ati terminat de batut in lung si in lat orasul, puteti inchiria o bicicleta ca sa strabateti cei 37 de kilometrii ai vaii celor sapte castele. Acest traseu care se poate face si pe jos si cu masina, depinde de conditia fizica a fiecaruia, se desfasoara in lungul vaii Eisch, in centrul Luxembourgului (tara de data asta) intre Alzette si Steinfort. Cele sapte castele care sunt intalnite pe drum sunt: Mersch, Schoenfels, Hollenfels, Ansembourg, New Castle of Ansembourg, Stepfontaines si Koerich.
Deci oricand aveti nevoie sa va retrageti din orasele de ciment si sa va bucurati de o atmosfera medievala dar cu tot conforul zilelor noastre, Luxembourgul este o alegere perfecta.