Thursday, April 23, 2015

Jodhpur sau dovada ca se poate si altfel

Am ajuns in Jodhpur cu trenul din Jaisalmer. O calatorie fara absolut nimic iesit din comun. A avut intarzierea corespunzatoare de minim jumatate de ora si a facut si mai mult pe drum cu minim jumatate de ora. Deci totul fix cum te-ai astepta in varianta obtimista. In varianta pesimista trebuie sa te astepti la intarzieri care se numara in zeci de ore. Doamne fereste....
Dar nici o problema timpul a trecut foarte usor inconjurati fiind de un grup de spanioli mai galagiosi ca o ceata de 30 de adolescenti innebuniti de hormoni. Ei erau doar vreo 10 dar astea sunt detalii nesemnificative.
Cat timp am vrut sa dorm (trenul a pornit la 6 dimineata iar noi eram treji de pe la 4.30), i-am urat cu toata fiinta mea. Dar cand somnul a fugit (pana si somnul are probleme cu spaniolii galagiosi) au inceput chiar sa mi se para amuzanti. Mai ales nenea care nu vorbea nici o limba straina dar care nu a facut pauza nici macat 5 secunde ca sa ia o gura de aer. Cred ca profita de faptul ca era in vacanta fara sotie si isi lua revansa. Vorbea (in spaniola evident) cu toata lumea chit ca erau romani (aka noi), americani sau indieni care nu intelegeau ce are ala de tot gesticuleaza atat. Si cum nenea statea pe bancheta langa Cipri si vis a vis de mine era imposibil sa il ignori mai ales daca iti trage coate sau te bate pe umar ca se te faca atent sa ii incarci telefonul la laptopul tau sau sa iti arate poze sau sa te puna sa ii arati pozele in cazul in care erai ocupat sa ti le sortezi. Ne-a aratat pana si ce are in bagaj. Si avea nu gluma. Sunt absolut sigura ca avea chestii si de prin vecini. Altfel nu inteleg cum putea sa aibe un rucsac atat de mare atat de plin. Singurul loc unde am vazut mai multe pastile decat avea el in trusa de urgenta este intr-o farmacie. Si o farmacie mare nu una mica de cartier.
La despartire ne-am pupat atat de mult incat parca eram rude de sange. Nici macar nu stiu cum il chema. Dar super simpatic nene. Genul de om de care vei povesti si peste zece ani si probabil singurul lucru de care iti vei mai aduce aminte din calatoria Jaisalmer-Jodhpur. 
De la gara am luat un tuk tuk si in 10 minute participam la o cursa nebuneasca de tuk tuk uri pe strazile inguste din orasul vechi albastru. Cand ne-a zis ca am ajuns nici macar nu l-am crezut. Noroc cu un semn mare care ne arata ca suntem unde trebuie. Tuk tuk ul nu putea ajunge pana la intrare pentru ca hotelul era cocotat peste alte case si ajungeai la el urcand niste scari. Scari pe care ai fi putut foarte usor sa le confunzi cu o toaleta publica. Si dupa urmele lasate se pare ca multi nu numai ca le-au confundat dar chiar au si dat frau liber confuziei.
Pana la usa la hotel am bombanit pana l-am depasit la numar de cuvinte pe minut pe spaniolul din tren. Nu inteleg cum poti sa ai hotel si sa nu cureti drumul pana la usa. Si probabil daca le-as zice asta tipilor de la hotel s-ar uita la mine ca si cum le-as spune ca pamantul e plat.
Regretam cu toata fiinta mea alegerea facuta pentru cazare. Cum naiba sa faci drumul ala pe intuneric?
Dar cand am ajuns in camera si m-am uitat pe fereastra am uitat tot drumul si mi-am adus aminte exact de ce am ales cazarea aia cand am vazut descrierea de pe booking.
Asta e vederea:

Am stat la hotel cat sa mancam repede ceva la pranz si apoi am plecat cat ai clipi sa vizitam frumusetea aia de fort. Nu ma asteptam deloc sa vad un fort care sa imi placa mai mult decat cel din Amber sau care sa aibe ceva mai interesant decat templele Jain din Jaisalmer dar ca intotdeauna Incredible India mi-a dovedit ca se poate. Si fortul din Jodhpur (numit Mehrangarh) este de departe preferatul meu. Si cred ca este unul dintre cele mai impresionante constructii istorice vizitate pana acum.
In plus fortul din Jodhpur este exemplul clar ca se poate sa ai grija de vestigiile tale istorice fara sa vii cu scuze ca se pierde din "adevarata Indie" daca nu e mizerie, haos, motociclete prin fort, turisti facandu-si poze cu piciorul sprijinit pe fresce de cateva sute de ani vechime si ghizi oficiali ce freaca cu mana bucati de arta pietra dura la fel de vechi ca fresele mentionate mai sus ca sa iti arete tie ce bine sunt facute. Cand i-am zis ghidului din Amber sa nu mai puna mana ziceai ca l-am injurat. Dar zau ca nu am putut sa ne abtinem.
Fortul din Jodhpur este curat. Extrem de bine organizat. Fara pic de trafic. Cu paznici care chiar isi fac datoria si urmaresc turistii sa nu strice si sa murdareasca lucruri. Cu ghid audio extrem de bine facut. Cateva cafenele simpatice unde sa stai sa te relaxezi si sa iti odihnesti picioarele. Si cel mai important - foarte bine intretinut si renovat.
De ce in Jodhpur se poate? Pai fortul din Jodhpur este proprietate privata. Iar familia care il detine chiar are grija de el si probabil dupa ce si-au petrecut multi ani prin Anglia au decis sa il faca exact ca pe orice obiectiv turistic important pe care il vei vizita in UK. 
Practic fortul din Jodhpur este la mii de ani lumina de orice altceva am vizitat in India. Propun ca si Taj Mahalul si Amberul si Jaisalmerul si multe altele sa fie detinute de aceeasi familie. Zic...
Si va ziceam mai sus ca printre altele la Mehrangarh ai si un ghid audio extrem de bun. Chiar mi-a placut. Iar printre povesti au fost si doua care m-au facut sa zambesc.
Prima despre un om zidit in peretele fortului ca sa scape cetatea de ceva seceta sau boala (nu mai imi aduc exact aminte). Suna cunoscut?
A doua despre unul dintre maharajahi care se intoarce la fort dupa o infrangere intr-o batalie si sotia si mama nu ii deschid poarta si ii spun ca nu il cred ca e el pentru ca el nu este un invins. Suna cunoscut?
Coincidenta sau nu mie mi s-a parut amuzant sa aud aceleasi povesti la mii de kilometri departare de Romania.
Dar ajunge atata vorbarie. iaca pozele sa intelegeti de ce iubesc atat de mult fortul asta. Si sincera sa fiu pozele nu ii fac nici 1% dreptate. Trebuie sa fii acolo sa intelegi maretia lui si dimensiunile care genereaza fractura de mandibula.

Incet incet ii dam roata fortului
 

Si incepem sa vedem si dincolo de ziduri

Ne apropiem de intrare

Una dintre portile fortului. Cea pentru turisti.

Mi-a placut ca angajatii erau imbracati in costume traditionale
Si din loc in loc gaseai angajati care sa iti povesteasca despre opium, muzica, ceai etc




Prin interior

Iar sub noi orasul albastru cu nebunia lui

2 comments: