Amintirea Everestului meu

Acum doua saptamani il intrebam pe Cipri daca vrea sa mergem sa vedem noul Maze Runner in Barco Escape.  Barco Escape (ca sa fac nitica reclama locului de munca) este un concept relativ nou in care se folosesc 3 ecrane de cinema in loc de unul pentru a crea o imagine o leaca mai panoramica. Un trailer aici ca sa vedeti ce incerc sa descriu. 

(Total off topic: sa fii CinemaVanghelist cred ca este visul oricarui barbat burlac. Hai sa zicem ca si casatorit dar sigur casatorit doar pentru o perioada limitata de timp :) Petreceri non stop la Hollywood. Ce ai putea sa iti doresti altceva?) 

Pentru a testa conceputul Escape ai nevoie evident de continut pentru toate cele trei ecrane asa ca Barco s-a infratit cu Fox si au creat o serie de scene in Maze Runner (si primul si al doilea) care sa arate plusul tehnologiei.

Pentru primul Maze Runner continutul nu a fost filmat ci creat digital (rendering) si din experienta proprie (este un sistem Escape care ruleaza non stop in holul prin care trec de zeci de ori pe zi pentru ca e in usa camerei obscure in care imi duc existenta) se poate mai bine de atat. De exemplu un concert Lady Gaga a fost filmat complet pentru Barco Escape si arata chiar interesant. Si mai interesant e un parteneriat cu Red Bull de la niste competitii de sporturi extreme. Trebuie sa ma credeti pe cuvant ca sporturile de iarna vazute in Barco Escape capata o cu totul alta dimensiune. Iar cel mai interesant dintre toate este o filmare de la festivalul The Burning Man. Absolut uimitor. 

Deci eram curioasa sa vad cam unde au ajuns cu calitatea filmarilor la al doilea film Maze Runner.

Raspunsul lui Cipri la invitatia la Maze Runner a fost ca mergem (mai mult pentru mine si pentru ca biletele erau aproape gratis pentru angajatii Barco) dar ca el de fapt cel mai mult si-ar dori sa mergem la Everest.

Nu trebuie sa il cunosti pe Cipri de prea mult timp incat sa intelegi ca un film de genul Everest este ce i se potriveste ca o manusa. Daca vrei sa adoarma instant il duci la o comedie romantica. :) Daca vrei sa nu se planga o saptamana ca l-ai facut sa se zgarie pe ochi de plictiseala il duci la Everest.  

Asa ca duminica am fost o sotie ascultatoare si am urmat cuvantul sotului meu si am mers sa vedem Everest. 

Evident ca si eu imi doream sa vad filmul (chiar foarte mult) dar nu recunosc nimic nimic nimic. Ramane intre noi treaba asta si ca varianta oficiala este ca am mers pentru Cipri. Da? :)

Si daca in momentul asta credeti ca postul meu va fi  o recenzie a filmului va inselati amarnic :) Tot ce va spun este ca trebuie sa mergeti sa il vedeti. Si trebuie sa il vedeti in 3D. Si asta o spun eu care sunt posesoare de cataracta la ochiul stang deci o leaca mai putin perspicate in perceperea imaginilor 3D. De obicei evit filmele 3D insa de data asta cred ca 3D-ul face fimul mult mult mult mai interesant. Mai ales daca ati citit Into Thin Air sau daca ati vazut filmul sau documentarele bazate pe cartea cu pricina si nu veti mai fi deci surprinsi de poveste. 

Imaginile sunt absolut uimitoare si din momentul in care am vazut primele cadre cu aeroportul din Kathmandu si eu si Cipri am capatat un zambet tamp pe fata care nu prea a mai disparut pentru mult timp.

Nu pentru actiunea din film.

Ci pentru amintirile noastre. Amintiri din Kathmandu. Din Lukla. Din Namche Bazaar. De pe podurile suspendate. De pe cararea aia absulut uimitoare. Si multe si marunte.

Amintiri care efectiv iti umplu sufletul cu o senzatie de bine.  Ceea ce spune tot despre experienta noastra nepaleza.

Zilele petrecute pe Everest base Camp Trek sunt unele dintre cele mai frumoase zile de calatori in lumea asta mare. 

Iar Nepalul este una din putinele tari in care am fost pana acum, in care m-as intoarce oricand. Personal sunt de parere ca lumea asta e prea mare si cu prea multe lucruri de vazut iar timpul si banii nostri mult prea limitati ca sa ne permitem sa ne intoarcem de mai multe ori in acelasi loc. Insa Nepalul este special. In Nepal merita sa te intorci oricand pentru ca si daca te-ai intoarce in fiecare an tot ai avea pentru tot restul vietii ceva nou de vazut si experimentat.

Nu are cum sa nu te vrajeasca Nepalul daca esti un iubitor al muntelui. Nu are cum. E ca un drog. Un drog care te va tenta pentru totdeauna. 

Chiar inainte sa mergem la film ma gandeam ca atunci cand ma gandesc la calatorii imaginea care imi vine cel mai des in minte este asta:

Era prima noastra noapte din Everest Base Camp Trek. Si chiar si acum am foarte vie in minte senzatia de atunci. Cu bucuria de a fi acolo. Cu emotia ca nu stiam cum o sa ma descurc. Cu maxilarul deja fracturat de la atata uimire pentru ce e in jur. 

O camera de 1 euro pe noapte dar una dintre cele mai frumoase camere in care am stat. Nu pentru conditii. Si daca esti un turist care isi doreste lux in vacanta nici nu ar trebui sa te gandesti sa mergi la hiking in Nepal. Ci pentru locul unde se afla.

Si asta era doar inceputul povestii noastre.

Indrazneste sa treci...

 

La intoarcere am descoperit pe ce am trecut (pe cel de sus).

Namche Bazar

Cand ne-am pornit din Namche vremea nu era cea mai minunata

Dar a doua zi soarele ne-a facut sa sarim imediat din pat

Si cum ai putea sa lenevesti cand asa ceva te asteapta?

Ajunsi la cel mai inalt punct din itinerariu - Kala Pattar (5545 m)

In drum spre Base Camp

In perioada asta a anului e goala dar in doar 3 luni va fi plina de "nebuni frumosi"

La revedere Lukla. Dar ne vom intoarce.

Daca vreti sa vedeti mai multe fotografii (sute) gasiti toate albumele pe contul de Flickr al lui Cipri. 

Iar povestile complete pe blog.

Si daca nu am zis de suficiente ori mai zic o data: Mergeti in Nepal. Nu o sa regretati. 

O dimineata prin Queen Elisabeth National Park

Fiecare parc pe care l-am vizitat in Uganda a avut o particularitate anume.

Va spuneam ca Murchison este parcul unde vezi girafe. Nu le mai gasesti apoi in nici unul dintre celelalte parcuri. 

Kibale este cu chimpanzei. 

Queen Elisabeth este parcul unde vezi leii ce isi fac siesta in copac. Asta e ce aduce orice turist curios aici. Dar pentru noi Queen Elisabeth nu este numai parcul leilor ci si parcul elefantilor. Practic pe unde ne duceam: ori la safari, ori doar la plimbare prin sat, ori cu barca, ori la masa gaseam elefanti. Peste tot elefanti. Nu ma intelegeti gresit. Nu e nimic rau in asta. Mie imi plac la nebunie elefantii. Si mai mult pana acum nu vazusem bebei de elefant decat la gradina zoologica. Deci cate exclamatii i-au auzit urecile lui Peter la zaritul bebeilor nu va puteti inchipui. Cred ca merita bacsis dublu pentru cat l-am zapacit de cap cu bebeii (de orice animal ar fi fost ei :) ).

Asa ca si ziua 6 pe care ne-am inceput-o in zori de zi cu un safari, tot sub semnul bebeilor de elefant a stat. Nici ca se putea altfel.

Nu mai repet nebunia mersului in safari. Sincer putine lucruri din experienta noastra de calatori se compara cu asta. Este ceva ce trebuie sa incerci ca sa intelegi cu adevarat incantarea sa vezi atat de multe animale libere in jur. Sa le vezi in mediul lor natural. sa le admiri si sa te minunezi ca asa ceva exista. Si cel mai important sa vezi ca sunt protejate si cu sanse mari sa mai fie aici si pentru nepotii nostrii.

Va las doar cu o mana de poze pentru inspiratie:

Azi noapte a plouat nitel

O pisica chiar langa roata la masina

Si bebeii

Cand te astepti mai putin...hopa elefantul

Atunci cand mergi cu o agentie intr-un tur privat (si asta se poate extinde intr-o oarecare masura si pentru calatoriile cu grupul) este extrem de important sa clarifici de la inceput toate aspectele calatoriei. Mai bine sa pui o mie si una de intrebari decat sa pornesti la drum cu niste asteptari pe care agentia nu le stie si pe care e foarte posibil sa nu faca nimic sa ti le indeplineasca. 

E bine sa discuti in detaliu itinerariul. Sa discuti ce anume este cuprins in pret si ce nu. Ce fel de cazari se folosesc si daca se poate exact lista cazarilor. Ce masina se foloseste. Ce servicii aditionale ai incluse. Si multe si marunte.

Dar la fel de important ca discutatul tuturor detaliilor inainte de calatorie este ca odata ajuns acolo sa nu tii cu dintii de itinerariu si cazari ca si cum nimic si nimeni nu ar mai exista pe lume. Un pic de flexibilitate poate face minuni si poate sa iti ofere cele mai uimitoare amintiri din vacanta.

Un exemplu de genul asta este ziua cu numarul 5 din itinerariul nostru ugandez. Planul era sa plecam dimineata din Kibale, sa ajungem pe la pranz la cazarea din Queen Elisabeth Park si apoi dupa amiaza sa ne-o petrecem la o plimbare cu barca pe canalul Kazinga ce leaga lacurile Edward si George. 

Dar odata ajunsi in fata intrarii in sectorul Kesenyi, Peter (ghidul nostru) a venit cu propunerea sa mergem sa intrebam padurarii daca au vazut in ziua aia leii ce se catara in copaci. Nu am stat prea mult pe ganduri si am acceptat imediat. Si iaca asa am dat peste o doamna padurar care stia sigur unde sa gaseasca pisicile lenese si cat ai clipi ne invarteam cu ochii cat cepele in jurul copacului. 

A fost o sansa pe care am fi ratat-o daca ne incapatanam sa urmam itinerariul si in mod sigur ar fi fost ceva de regretat pentru ca aia a fost ziua in care am vazut cel mai bine leii in perioada siestei din copac. Ne asteptam ca in Ishasha (care este mult mai celebru din punctul asta de vedere) sa vedem mult mai multi lei dar adevarul este ca vizita surpriza din Kesenyi a fost cea care ne-a adus cele mai multe recompense. 

Faptul ca am ales sa mergem la safari in miez de zi (cel mai bun moment sa vezi pisicile lenese) a dus la o modificare radicala a programului pe urmatoarele zile. Nu am mai ajuns la barca in ziua 5 asa ca am amanat-o pt ziua 6, deci in ziua 6 nu am mai putut sa ne mutam la urmatoarea cazare ci am stat tot la Bush Lodge (printre cazarile noastre preferatele de fapt deci nici un regret aici) deci in Ishasha am facut doar un safari in ziua 7 in drum catre Bwindi.

Destul de multe schimbari si recunosc ca la inceput am fost destul de reticienta sa le punem in practica. Citisem atat de multe despre Ishasha incat ma incapatanam sa avem cat mai mult timp acolo. Dar pana la urma am fost inspirati sa acceptam schimbarile si nu e absolut nimic ce am regreta. Dimpotriva. Ziua 5 asa modificata a fost una dintre cele mai frumoase din vacanta pentru ca ne-a adus numai suprize placute. Mai tarziu chiar am aflat ca in zilele alea turistii care au fost in Ishasha nu au avut prea mult noroc cu leii care s-au incapatanat sa nu stea prea expusi asa ca multi turisti se plangeau ca nu au vazut absolut nici un leu si cu atat mai putin un leu la siesta in copac.

Si totusi surpriza cea mai mare nu a fost leii. Surpriza :)

Dupa intalnirea cu pisicile, ne-am cazat, am mancat si pentru ca aveam timp liber pana seara pentru ca ratasem croaziera am decis sa pornim la o plimbare catre lacul cu flamingo roz si lacul cu sare. 

Si cum mergeam noi si sporovaiam cu Peter care ne punea sa facem clasamente cu ce am vazut pana atunci ne trezim ca trebuie sa franeze brusc pentru drumul pe care ne deplasa noi era traversat de un grup imens de elefanti. Si nu numai ca erau multi elefanti dar erau si multi puii. Cui nu ii place un pui de elefant? Sunt cei mai dragalasi pui ever and ever. 

Si uite asa am stat noi in mijloc de drum si am admirat unele dintre cele mai frumoase si mai impresionante animale de pe pamant facandu-si drum incet incet dintr-o parte in alta. Parca veneau de nicaieri si dispareau cat ai clipi in desisul de verdeata de pe partea cealalta a drumului.

Jur ca mai ca nu ne frecam la ochi sa fim siguri ca nu am visat si chiar erau zeci de elefanti traversand drumul prin fata masinii noastre.
Absolut uimitor.
In fotografiile de mai jos e doar primul grup cu care ne-am intalnit. Pentru ceva kilometrii am tot dat de grupuri grupuri ce se intorceau de la apa.

  

Mergeam linistiti pe drum

Si deodata tzusti elefantul

Veneau de la apa

Si iaca dispar

Cum sa pierzi un elefant in cateva secunde

Il mai vede cineva? E ascuns

Si un bebel...erau si mai mici de atat

Niste pisici ( Queen Elisabeth National Park)

Nu am mai scris de atat de mult timp despre Uganda incat abia de imi mai aduc aminte pe unde am ajuns cu povestea. 

Rusine. Rusine. De trei ori rusine.

Chiar a trebuit sa recitesc ce am scris ca sa vad ce urmeaza. Ufa...ca mult timp a mai trecut. 

Dupa operatia la genunchi ma asteptam sa fiu extrem de harnica si sa povestesc si sa raspovestesc tot si toate. Insa realitatea a fost ca frustrarea de a fi obligata sa stau in casa m-a cam doborat. Si in loc sa fac o mie si unul de lucruri interesante, am fost intr-un proces continuu de indobitocire prin consumare excesiva de reality shows. Nu am reusit sa am rabdare de nimic altceva.

Nu pot decat sa sper ca odata cu recapatarea mobilitatii am recapatat si dorinta de a povesti asa ca sa facem o incercare si se ne apucam de treaba de unde am ramas.

Dupa o scurta aruncare cu ochiul pe blog mi-am dat seama ca ultima poveste a fost despre chimpanzei. Deci sa pornim de acolo.

A doua zi dupa experienta de poveste din padurea Kibale am pornit destul de dimineata catre o noua locatie din itinerariul nostru ugandez: Queen Elisabeth National Park. Si tot drumul i-am facut capul calindar ghidului nostru cu tot felul de povesti din ziua precedenta. Probabil saracul a trebuit sa treaca pentru sute de ori prin experienta turistilor extaziati, dar ce conteaza? Pentru noi era prima data. Asa ca i-am povestit si i-am tot povestit de parca ne dateam doctoratul in comportamentul chimpanzeilor. 

Iar dupa o zi atat de impresionanta ca cea de ieri, nu prea ne asteptam la ceva care sa ii faca concurenta prea curand. Niciodata sa nu spui niciodata insa mai ales ca ghidul nostru avea un as in maneca si in loc sa ne duca la cazare in jurul pranzului asa cum era scris la program a venit cu ideea sa ne oprim sa vedem daca sunt ceva lei prin zona atunci cand am ajuns la poarta de intrare in sectorul Kasenyi. 

Din ce citisem eu pe net ideea era ca in Kesenyi este cea mai mare concentratie de animale din QE Park dar ca leii ii vezi mult mai bine in Ishasha. Iar sectorul Ishasha urma sa il vizitam abia in trei zile deci nu am inteles eu prea bine care e treaba cu leii vazuti in Kasenyi si nu ma asteptam la prea multe.

Si totusi dupa o scurta discutie cu unul dintre padurari il vad pe Peter ca se intoatce la masina topaind intr-un picior si ne anunta cu un zambet cat casa ca padurarul stie unde sunt leii deci putem sa mergem sa ii vedem daca vrem asta.

Vrei calule ovaz?

Evident ca vem sa mergem. 

Deci insotiti de o doamna padurar am pornit in cautarea leilor. 

Dupa experienta din Murchison unde am avut ca ghid un padurar absolut extraordinar care prin sutele de povesti spuse a transformat un safari destul de banal (privind in urma) in ceva de amintit pe viata, tanti de acum era destul de plictisita de viata si mai interesata de o mica barfa cu ghidul nostru decat de turistii din masina (adica noi). Si cum comentam pe tema asta cu Cipri vad ca ne oprim langa un copac. Si cum ne uitam noi la copac descoperim cu surpriza ca suntem nas in nas cu niste pisici ce isi fac siesta de dupa-amiaza atarnand nonsaland din copac. 

Am uitat automat toate plangerile la adresa doamnei padurar pentru ca ce i-a lipsit din interactia cu noi a acoperit cu varf si indesat ducandu-ne direct la sursa.

Am stat si ne-am invartit pe langa copac o gramada admirand pisicile. Este greu de explicat ce simti cand te aflii la doi metri de niste lei. Lei ce par atat de pasnici incat parca sunt Mimiluca mea cand leneveste atarnata pe scaunul din sufragerie. 

Si nici un moment nu mi-am imaginat ca vor fi atat de multi intr-un singur copac. Credeam ca vom vedea unul. Maxim doi. Insa erau vreo cinci sau sase adulti si un pui. Parca ar fi venit Craciunul si ma uitam la un pom impodobit cu lei.

Sa mai spun ca eram absolut extaziata de puiul de leu care se uita curios la noi ascuns pe dupa trunchiul copacului. Imi aducea aminte de Rexanu' care face la fel cand nu cunoste pe cineva. Ar vrea sa vada mai bine dar nici nu s-ar expune prea mult.

La un moment dat tot invartindu-ne in jurul copacului cu masina vedem o miscare fix in fata rotii si apoi o ditamai leoaica care se ridica din iarba ca mai ca nu o calcam noi si incepe sa se urce tacticos in copac ca si cum abia si-ar tine ochii deschisi de somn. 

Ne gandeam (cu inima in gat de emotie) ca nu era absolut nimic intre noi si ea. Noi eram cocotati pe masina ca sa vedem totul mai bine. Iar ea daca ar fi avut chef de zbantuiala ar fi fost pe masina cat ai bate din palme la cat de mare era. Noroc ca era la siesta si nu si-a batut capul cu noi.

Prima data fata in fata cu un leu. O prima data ce nu se va uita curand indiferent cati lei vom mai vedea pe viitor.

Din pacate, in cazul leilor din copac, fotografiile nu reusesc sa transmita nici macar a mia parte din ceea ce vezi la fata locului. Cu atat mai putin emotia de a fi la o distanta de un brat de ei. Dar poate va fac pofta de mers in Uganda sa experimentati pe viu ce incerc sa descriu eu aici in mult prea putine cuvinte. :)

Ce se vede pe acolo? Sa fie aia o coada de leu?

Ei bine chiar asta e . Un leu.

Si nu-i doar unul

Nenea leu' ia stai matale linistit acolo in copac ca noi doar ne invartim pe aici.

Echilibru oarecum stabil

Si un puiut curios

Lene mare

Sa nu le stricam somnul de frumusete

Un puiut curios

Si leoaica pe care am deranjat-o noi

Kasenyi

Kasenyi

Cu caiacul in Ardeni

Vacanta de vara de anul asta trebuia sa fie o tura de hiking de zece zile in jurul Mont Blancului. Celebrul TMB adica.

Pentru ca Rex ne-ar fi insotit in tura asta pe munte si pentru ca nu multe cabane de pe traseu acceptau caini, am decis destul de repede sa stam doar din cand in cand la cabana si in rest sa folosim cortul. 

Si tot la fel de repede am decis ca ne trebuie cort nou pentru ca cel pe care il aveam nu era nici ca dimensiune nici ca greutate prea prietenos de purtat zece zile in spate.

Asa ca ne-am cumparat cort nou si apoi am dat "cancel" la tot planul pentru ca eu am picat ca bleaga la schiat si fiind construita din mamaliga mi-am rupt complet un ligament la genunchiul drept ceea ce a necesitat operatie si luni multe de recuperare. In nici un caz nu putea fi vorba de mers pe munte. Nici macat la o plimbare de jumatate de zi cu atat mai mult la o tura de zece zile.

Dar macar aveam cort nou si de cum si-a revenit si piciorul meu suficient cat sa pot sa merg 10 minute fara sa doar, am tot urmarit un week end in care sa il testam.

O oportunitate a aparut pentru week endul 29-30 august cand nu aveam nimic de facut deci am hotarat ca mergem in Ardeni. Nu e tocmai munte dar macar e peste nivelul marii.

Am intors netul pe toate partile si am hotarat ca mergem le o plimbare pe dealuri sambata si apoi cu caiacul duminica in zona nitel mai la sud de Liege (catre Bastogne). 

Pana s-a facut insa vineri si timpul sa punem bagajele in masina ne-am dat seama ca suntem mult prea obtimisti pentru starea in care ne aflam. De ceve week-enduri nu prea am mai stat prin Belgia si condusul mult, cu plimbatul mult si munca din timpul saptamanii ne-a cam obosit. Mai mult Cipri ar fi trebuit sa se trezeasca sambata dimineata la 04.00, sa faca un antrenament de 4 ore si ceva si apoi sa ne pornim catre Ardeni. pentru week end. Stateam in canapea si nu ne venea deloc sa ne urnim sa ne pregatim. Asa ca (un pic cu sufletul indoit) am decis ca mai bine stam sambata pe acasa. Putea si Cipri sa se trezeasca mai tarziu pentru antrenament si aveam si eu timp sa fac nitel curat in casa care arata ca dupa razboi. Si bine am facut pentru ca nu cred ca am fi rezistat pentru inca un week end de plimbare.

Dar nici un week end intreg de stat acasa nu era de noi asa ca planul de duminica a ramas in picioare si am mers la o tura cu caiacul.

Nu era prima data pentru noi cu caiacul pe Ourthe dar era prima data pentru Rex. Daca nu ati vazut sutele de poze cu Rex, atunci va spun ca nenea clapaugul este un labrador. Un labrador care isi respecta numele si iubeste la nebunie sa se balaceasca. De la cea mai mica groapa cu noroi pana la ditamai lacul totul este binevenit. Asa ca planul cu caiacul era mai mult pentru el sa vedem cu reactioneaza la ideea de barca+apa.

Turele cu caiacul de pana acum le-am facut ori din Dinant ori din La Roche. De fiecare data ne-a placut dar o schimbare nu strica niciodata asa ca am ales sa pornim de data asta din Hamoir cu cei de la Kayak Remous. Marele avantaj este ca iti lasi masina in parcarea lor in Hamoir si esti dus cu autobuzul la punctul de pornire. Asa ca la sfarsit cand esti ud leoarca si obosit e taman bine ca ajungi fix la masina ta. In Dinant lucrurile nu sunt deloc pe atat de simple si trebuie sa te descurci singur cu transportul la start sau finish. Pentru ca ai si transportul inclus exista numai ore fixe de plecare si un numar limitat de locuri asa ca este recomandat sa ai rezervare in cazul in care decizi sa mergi cu ei. 

Rezultatul a fost ca am avut parte de o zi in care am ras de ne durea burta. 

Initial Rexanul a fost nitel reticient cu coaja galbena in care trebuia sa se urce dar dupa ce a vazut ca noi eram deja asezati a decis ca nu e cazul sa ramana in urma deci si-a luat in posesie locul dintre scaunul meu si scaunul lui Cipri. Mai mult locul de pe picioarele lui Cipri de altfel ca doar nu era sa stea pe tare. E mai confortabil in brate la cineva. 

Apoi era un pic nedumerit cu toata apa aia care se perinda in jur. Si cum dateam noi din vasle el era extrem de ocupat sa bea apa si sa incerce sa prinda cu gura frunzele din jur.

Dupa ce ne-am indepartat un pic de locul de plecare l-am lasat sa sara in apa si ala a fost momentul in care totul s-a schimbat.

Rex era cand in caiac, cand in apa, cand in caiac si tot asa. Evident de fiecare data cand era inapoi in caiac facea ceea ce face orice caine ud: se scutura bine. Asa ca dupa 5 minute eram uzi leoarca. Curgea apa din tricou de parca eram la strasina. :) 

A descoperit ca in fata caiacului era o sfoara si s-a prins bine cu gura de ea si ne-a tras de vreo doua ori pana la mal. Salvator nu alta :)

L-am lasat in pace sa alerge prin apa, sa faca tumbe si sa faca pe scafandrul cat a vrut el. Era prea amuzant sa nu il lasi.

Si cand in sfarsit se urca inapoi in caiac statea in asa fel incat coada ii atarna prin apa. Ceea ce nu ar fi o problema daca nu s-ar decide sa dea din coada din bucurie din cand in cand. Din cand in cand mai des. Nu ca ar fi contat la cat de uzi eram.

Cand ne-am intors acasa dupa atata nebunie si agitatie a dormit neintors pana a doua zi dimineata.

Cred ca trebuie sa il mai ducem deci. Nu il vezi pe Rex prea des obosit.

Nu plecati fara mineeee!!!

E cam uda apa. Asta e de fapt singura problema.

Nenea, nenea, ma iei pana la prima?

Sau mai bine nu

Lasa ca stau sa investighez

Si ziceti ca nu vreti la mal?

Skyscanner - mon amour!

Este imposibil sa  vorbesc de planuit calatorii si sa nu mentionez prietenul meu de nadejdie la cumparat bilete de avion - Skyscanner. 

Sunt ani buni de zile de cand fiecare bilet cumparat presupune intai o vizita pe Skyscanner. Fara dezlegare de la nenea meta-search -ul atotstiutor nu deschid portofelul pentru nimic in lume.

Ce este un motor de meta-search?

Un motor de meta-search este raspunsul la rugaciunile mele asiduue de calator.

Dar in afara de asta si la modul mai detaliat este un site care cauta automat biletul dorit de tine in bazele de date ale companiilor aeriene (de linie sau low cost) si ale agentiilor online de ticketing.  

O mana cereasca pentru ca te salveaza pe tine de la a face tu zeci si zeci de cautari pentru a gasi cea mai buna varianta. O apasare de buton si galeata cu informatii se revarsa asupra ta.

Care sunt cele mai folosite motoare de meta-search?

Exista zeci de variante dar cele mai conoscute si mai folosite si mai laudate sunt: Kayak (cred ca unul dintre primele motoare de genul asta de pe piata si poate cel mai folosit), Momondo, Mobissimo, Google/ITA software, TripAdvisor Flights si bineinteles mult laudatul (de mine) SkyScanner.  

Am incecat de mai multe ori sa folosesc si celelalte motoare de cautare insa de fiecare data ma intorc la marea mea iubire. Nu neaparat din motive obiective. Sunt multe motoare care ofera acelasi lucru si uneori poate chiar o interfata mai prietenoasa si mai multe criterii de selectie dar Skyscanner este primul pe care l-am folosit si cu care sunt extrem de obisnuita. Ce pot sa spun? I am a creature of habit.

Evident ca daca ai timp si chef sau daca nu gasesti ce te intereseaza pe unul dintre site-uri poti sa le folosesti si pe celelalte. Poate poate...De fiecare data cand le-am comparat insa nu am gasit nimic iesit din comun de bun care sa nu fie deja semnalat de Skyscanner.

De ce imi place atat de mult Skyscanner?

• Ma salveaza de la a cauta acelasi bilet pe zeci de site-uri de la diverse companii aeriene (unele pe care nici nu le stiu) sau agentii de ticketing.
• Faptul ca face cautarea si la agentii de ticketing este un foarte mare plus. Toate biletele intercontinentale pe care le-am cumparat in ultimii 5 ani (in afara de cele 2 de la KLM catre America de Sud) au fost luate de la agentii de ticketing pentru ca preturile erau cu minim 75 de euro de persoana mai mici decat direct de pe site-ul companiei aeriene.
• Este gratis. Nu platetsi in plus la biletul de avion pentru ca este gasit prin Skyscanner.
• Nu trebuie sa folosesti date fixe ci te poti uita la cel mai ieftin bilet din luna aia, sau anul ala. Practic poti sa faci ce combinatie vrei tu de date de plecare si de sosire ca sa ajungi la cel mai mic pret. Informatia asta este foarte utila si ca sa iti faci o idee care este cel mai bun pret pe ruta respectiva. Sa stii ce e rezonabil sa speri.
• Poti sa setezi nu numai zilele de calatorie dar chiar si orele. Foarte util daca ai conexiuni de prins.
• Poti sa excluzi companii aeriene cu care nu vrei sa zbori.
• Poti sa setezi sa fie numai zbor direct sau care este perioada maxima de asteptare intre conexiuni pe care esti dispus sa o accepti.
• Poti sa setezi ca plecare si la destinatie nu un aeroport anume ci o tara anume. 
• Ai posibilitatea sa iti setezi alarme pentru o destinatie anume si vei primi mail cu evolutia pretului.
• Poti sa alegi "Everywhere" pentru destinatie. Iubesc posibilitatea asta. Si nu e o exagerare. Este ca si cum ai fi un copil intr-un magazin cu jucarii si ai voie sa te joci cu tot ce vrei tu. Pui orasul de plecare, o luna anume cand vrei sa calatoresti, everywhere la destinatie si ai bilet pentru visat.

Posibil dezavantaj:

• Singurul minus este legat de modul in care se face cautarea. pentru a fi o cautare rapida Skyscannerul foloseste propriile baze de date nu direct site-ul de pe care a luat pretul. Actualizarea bazelor proprii se face destul de des dar nu este totusi "real time". Deci se poate ca anumite promotii sa nu apara imediat pe Skyscanner (nu am experimentat inca asta) sau ca atunci cand esti directionat la site-ul pe care au gasit pretul cel mai mic sa descoperi ca de fapt pretul e un pic mai mare pentru ca intre timp s-au epuizat biletele de la acea clasa de calatorie. 

Sfat:

• Atunci cand incepeti cautarea unui bilet puneti doar o singura persoana la numar de calatori. Daca gasiti pretul dorit atunci cresteti numarul de clalatori la 2, 3 etc. Pana ajungeti la cati sunteti in total. Explicatia este cat se poate de simpla. Clasa Economy de exemplu nu este una singura mare si lata. Ci ea este impartita in subclase notate cu litere de la L la T sa zicem (exemplu de dragul exemplului, nu il luati literele ca litera de lege). Biletele de la presupusa litera T sunt cele mai ieftine iar cele de la litera L cele mai scumpe. Vinderea biletelor se incepe de la clasa cea mai ieftina. Sa zicem ca sunt 10 bilete disponibile la litera T. Cand ele se vad se trece la litera S unde mai sunt sa zicem inca 20 de bilete. Dupa ce se vad si astea se trece la R care este si mai scumpa si tot asa. Daca mai este doar un bilet disponibil la clasa T si voi cautati bilete pentru 2 calatori, in loc sa va dea un bilet T si unul S iti da doua bilete S. Deci vei plati mai mult decat daca ai cumpara separat unul T si unul S. Deci intotdeauna incepeti cu 1 singura persoana. Intotdeauna. Am intalnit cazul asta de atat de multe ori incat as cumpara un bilet spre Asia cu diferentele provenite doar de aici.

 

Scump, domnule, scump! Dincolo era mai ieftin biletul.

Adevarul este ca ar trebui sa fim foarte bucurosi ca traim anii de acum cu niste preturi la biletele de avion care ma fac sa ma intreb oare cum de mai exista companii aeriene nefalimentare. Uitandu-ma la unele preturi mi se pare imposibil sa aibe vreuna profit.

Acum ceva timp ne-am intalnit la o petrecere cu un domn care lucreaza de peste 20 de ani pe la diverse companii aeriene. Nu se ocupa de vandut bilete persoanelor fizice ci de incheiat contracte cu tot felul de firme pe rute bine stabilite dar din vorba in vorba si-a adus aminte ca prima companie la care a lucrat acum 20 de ani era una britanica si cel mai ieftin bilet de avion Bruxel-Londra costa un pic peste 600 de euro. 

Intr-o discutie despre biletele de avion "atunci" si "acum" niste prieteni norvegieni isi aduceau aminte ca prima data cand au fost in Africa de Sud acum 30 de ani au platit (transformat in euro) 8000 de euro de persoana. Si era cel mai ieftin chiar.

Dar nici nu trebuie sa ma gandesc atat de departe. Prima data cand am plecat in Belgia (acum 10 ani) cel mai ieftin bilet de avion era 350 de euro la Tarom. Si ce fericita am fost ca am gasit o agentie care sa mi-l vanda la pretul asta. Pe site-ul Tarom-ului pretul era 600 de euro. In martie mama a venit in vizita platind 25 de euro pe un bilet dus-intors cu Ryanair. A ajuns sa ma costa mai mult combustibilul la masina ca sa o iau de la aeroport si sa o duc decat biletul de avion. Ceea ce mi se pare absolut de neinteles.

Insa chiar si in conditiile astea pretul unui bilet de avion catre Asia sau Africa sau America de Sud reprezinta una dintre cele mai mari contributii la bugetul de calatorie. Un pret bun la biletul intercontinental inseamna cateva sute de euro in plus de cuplu pentru rasfat cand ajungi la destinatie. Ca doar nu o sa punem banii la economii. Nu exista asa ceva :)

Deci discutia de azi este despre cum atac eu ideea gasirii si cumpararii unui bilet ieftin.

Nu va asteptati insa la solutii miraculoase. Nu exista asta ceva. Nimeni pe lumea asta nu va va gasi ultra super promo pret pentru date fixe pentru destinatie fixa si daca se poate si foarte aproape de data plecarii decat daca s-au deschis cerurile si s-a pogorat Duhul Sfant asupra voastra. In rest e ca pentru noi toti ceilalti muritori de rand: rabdare, documentare, urmarirea preturilor, zeci de newsletter-uri citite, flexibilitate si posibilitatea de a reactiona rapid atunci cand apare ceva.

Cel mai bun mod de a gasi un pret ok pentru biletele de avion intercontinentale (si nu numai) este sa urmaresti promotiile pe care le lanseaza diversele companii aeriene. Pentru asta faci ceea ce face orice calator impatimit: te abonezi la newsletter-urile de la toate companiile aeriene care zboara din zona ta. La ce sunt abonata eu? Pai: Turkish Airlines, KLM, Air France, Brussel Airlines, Tarom, Etihad, Emirates, Qatar, Lufthansa, British Airlines, Fly Pegasus, Air Asia si Norwegian Air (nu ma intrebati de ce ultima). Evit Iberia si Alitalia prin urmare nu le urmaresc preturile. Mai bine sa nu fiu tentata. 

Aditional am in blogroll o gramada de bloguri de calatorii unde apar foarte des promotiile "prea bun sa fie adevarat dar totusi e". In plus fata de promotiile companiilor, pe blogurile astea apar si greselile de tarif. Sunt oameni care au zburat cu ceva zeci de euro spre SUA datorita unor astfel de greseli. Raspunsul la rugaciunile tuturor calatorilor din lume idiferent ca sunt religiosi sau nu :)

Intotdeauna apar preturi de la promotii care sunt atat de mici incat iti fac ochii sa iti straluceasca precum luminitele de Craciun. Conditiile insa sunt: sa fii disponibil sa pleci oricand in vacanta (nu prea o sa gasesti promotii rasunatoare in perioada Craciunului sau in iulie-august cand toata lumea merge in vacanta), sa fii disponibil sa pleci in viitorul foarte apropiat (1 luna-2), sa fii deschis sa mergi in extra sezon in destinatia cu pricina si cel mai important sa fii deschis la orice destinatie. Poti evident sa astepti sa apara promotie pe destinatia dorita de tine. Dar de ce ai face asta cand lumea e plina de locuri uimitoare de vizitat? Nu mai bine mergi oriunde iti apare un pret mic mic mic de tot? Si ar mai fi sa nu fii pretentios la timpul de zbor si la numarul de schimbari de avion. Cele mai mici preturi apar de obicei pentru curse care au multiple schimbari de avion sau care au timpi de asteptare foarte mari intre segmentele de zbor.

Daca esti flexibil la perioada de calatorie si la destinatia de calatorie este posibil sa gasesti niste preturi absolut uimitoare. Imi aduc aminte acum ceva timp era o promotie la TAM la bilete de avion Madrid-Lima-Londra la 272 de euro. Asta in conditiile in care noi am platit 1100 de euro pentru biletul Amsterdam-Lima la KLM. Evident ca e o diferenta mare: la KLM era zbor direct, ore extrem de bune, zile perfect alese, aceeasi destinatie de dus si intors. Dar totusi 272 de euro in loc de 1100. Pentru 2 persoana asta inseamna 1656 de euro. Pai de banii astia te plimbi prin Peru 2 saptamani daca esti la buget redus. Un astfel de bilet nu se rateaza. Vezi promotia si in urmatoarele 30 de secunde cumperi biletele. Ca se prea poate ca dupa 5 minute cat iti ia sa iti suni sotul sa nu mai gasesti nimic de cumparat.

Problema la noi este ca noi nu putem calatori oricand. Suntem legati de perioadele in care toata lumea merge in vacanta: Craciun-Revelion si Iulie-August. Asa ca personal nu prea am nici o sansa sa profit de marile promotii. Deci in afara de faptul ca sunt abonata la scrisorile companiilor aeriene care imi atrag atentia daca totusi apare ceva, am o alta strategie. Am o "lista" cu destinatii care m-ar interesa si la fiecare cateva zile intru pe skyscanner (se poate folosi orice alt site de meta search) si vad care ar fi preturile pentru perioada cand vrem noi sa calatorim pentru destinatiile alea. Am si alarme puse pe skyscanner pentru anumite destinatii si primesc mail care ma anunta care e evolutia preturilor. Verific insa si care sunt cele mai mici preturi pentru destinatia aia in orice alta luna din an. Asa ca in timp invat destul de bine ce inseamna pret bun pentru destinatiile de interes. Si odata aparut pretul bun cumpar biletele si basta. Nu conteaza ca le cumpar cu 6-8-9 luni inainte. Stiu ca e un pret bun si pentru mine asta e suficient. Nu astept niciodata poate apare promotie ultra super mega pentru destinatia aia pentru ca stiu ca in perioadele cand pot eu sa calatoresc sansele la promotii de genul asta sunt minime. 

Ce inseamna "pret bun" pentru mine? Pai regula de aur este ca 450-500 de euro pentru Kuala Lumpur, Bangkok, Beijing, Hong Kong, Singapore, New Delhi, Nairobi, Johannesburg, Entebbe este cat se poate de ok. Daca e mai aproape de 400 decat de 500 este chiar foarte bine. Iar peste 500 de euro nu platesc pentru nimic in lume.  

Pentru America de Sud e cu totul alta mancare de peste. Una care nu imi place deloc. Pentru ca preturile sunt in cu totul alta categorie. In afara de ceva promotii care apar din cand in cand pentru Sao Paolo sau Rio este foarte greu sa gasesti ceva ieftin. Si cum nu am decat 2 experiente de cumparat bilete de avion pentru zona aia (ambele foarte scumpe) nu imi permit sa dau sfaturi. Poate voi aveti mai mult noroc. 

Si daca tot am vorbit de flexibilitatea la destinatii o idee foarte importanta care trebuie subliniata neaparat este ca prieten foarte bun in cautarea de bilete de avion iti e o harta. Nu mereu trebuie sa iti iei biletul de avion fix catre destinatia finala. Sau fix din orasul cel mai apropiat de tine. Un low cost local combinat cu o companie mare pentru zborul intercontinental poate da rezultate magice.

De exemplu cand calatorim in Asia de Sud Est vanez intotdeauna bilete de avion cate Kuala Lumpur. De ce ma duc in Malaezia cand eu vreau sa ajung in Laos de exemplu? Foarte simplu: un bilet din Europa catre tari precum Cambodgia, Laos, Myanmar chiar si Vietnam costa atat de mult incat te dai batut de la prima vedere. Kuala Lumpur este insa hub-ul principal Air Asia. Iar de aici ajungi oriunde in Asia la niste preturi atat de mici incat te gandesti ca o sa fii transportat pe un scaunel de pescar asezat pe aripa avionului. Din fericire nu e asa. Doar pretul e mic. Conditiile sunt cat se poate de ok pentru un low cost. 

Apropos daca vreodata va tenteaza Australia o idee ar fi sa va uitat la low costurile din Kuala Lumpur care Sydney de exemplu. Air Asia are zboruri la 130 de dolari pe ruta asta. 

O alta idee este sa urmaresti promotiile companiilor low cost care zboara din Dubai catre India, Sri Lanka, Filipine etc. Combinat cu un low cost catre Dubai se poate ajunge la preturi foarte bune. Chiar acum ceva timp Cebu Pacific avea niste preturi Dubai-Manila dus intors la 100 de euro de persoana. Iar Wizz-ul zboara catre Dubai la niste preturi la fel de mici. Sa ajungi din Romania in Filipine la preturi de 200-250 de euro nu e de ici de colo. 

In concluzie solutii exista pentru preturi cat de cat ok. Nu pica insa din cer. Ci de obicei trebuie sa fii activ cu ochii pe ce promotii apar si sa te agati si cu mainile si cu picioarele de ele atunci cand sunt extraordinar de bune. 

Sunt absolut sigura ca vor fi foarte multi care vor citi ce zisei mai sus si vor ajunge la concluzia ca e mare bataie de cap. Atunci cand esti incepator si neeexperimentat e normal sa fii efectiv depasit de nebunia preturilor. Cu timpul insa va deveni ceva cat se poate de normal.

Personal o vad ca pe o rutina. Dar o rutina placuta. Nu mi se pare nici un efort. Nici o bataie de cap. Nimic iesit din comun. Mai toate zilele mele incep cu cafeaua de dimineata si uitatul pe skyscanner la biletele de avion. 5 minute sunt suficiente sa imi fac o parere pe ziua cu pricina. De apare ceva bine , de nu si maine e o zi. E un hobby. Si un hobby nu ar trebui sa ti se para niciodata agasant.

Fiecare "search" este un motiv de visat cu ochii deschisi. 

Daca mergem acolo? 

Sau acolo? 

Sau acolo?

Ia uite ce bilet tare pentru acolo. 

Cipri ce ar fi daca?

Si uite asa mai apare un inceput de aventura.

E scump sa mergi in vacante exotice!

Acum cateva zile am vazut un articol dat mai departe de cineva pe facebook care incerca sa argumenteze ca nu orice excursie in locatii exotice este scumpa si ca se poate calatori foarte usor ieftin si bine prin locuri de vis.

Oricine a calatorit independent prin Asia de Sud Est va intelege perfect articolul ala si ii va da mare dreptate. Insa marea majoritate are tendinta sa spuna ca articolul este o mare minciuna. Din pacate nu reusesc sa gasesc iar articolul ca sa vedeti si voi comentariile. Dar concluzia e ca mai nimeni nu credea ca e adevarat ce se scrie in articol. Si daca exista cineva care crede ca ar fi posibil se venea cu explicatia ca este posibil sa fie ieftin doar daca stai in cocioabe cu toaleta in fundul curtii, nu ai apa curenta, mananci de pe strada si calatoresti in cele mai proaste autobuze vazute vreodata pe acest pamant.

Sincer pentru mine nu este nici o supriza sa vad o astfel de reactie. Pentru ca este exact ceea ce experimentam si noi din partea oamenilor ce nu au calatorit in afara Europei.

Atat de des am auzit replica din titlu incat probabil ca ar fi trebuit sa ajung imuna la ea.

Din pacate insa nu am ajuns imuna si precum un Don Quijote calare pe avion ma tot lupt cu morile de vant si incerc sa conving lumea ca departe nu este sinonim cu scump.

Sper ca nu sunt inteleasa gresit.

Nu sustin ca oricine poate calatori oricand pe alte continente. Si ca ar fi atat de ieftin incat poti sa mergi in Thailanda  in loc de all inclusive in Turcia, Grecia sau Bulgaria. 

Nu sustin nici ca nu se poate calatori ieftin in tarile scumpe din Europa. 

Nu sustin nici ca ce  este ieftin pentru mine este ieftin pentru toata lumea. Sunt constienta ca "buget rezonabil" este o notiune extrem de relativa.

Ce sustin este ca daca ai suficienta rabdare incat sa te organizezi singur este foarte posibil sa ai o vacanta exotica la un pret pe care nu ti l-ai inchipuit posibil pentru niste conditii extraordinar de bune (as putea foarte usor sa le numesc de lux). Ai sanse extrem de mari sa platesti pe trei saptamani de lux in Indonezia mai putin decat pe zece zile cu buget redus pe Coasta de Azur.

De ce sunt atat de multi oameni care cred ca trebuie sa iti vinzi o mana si un picior pentru o vacanta pe o plaja cu nisip alb? 

Pai mai intotdeauna este din lipsa de informare. De multe ori din comoditate. Alteori din frica de a vedea ca se poate si ca doar te ascunzi dupa pret.

Daca te opresti cu investigatul la preturile de mii si mii de euro puse de agentiile de turism pentriu pachete de 8-10 zile prin Asia apai cred si eu ca ti se pare scump. 

Dar ia sa te organizezi pe cont propriu. Situatia se schimba cu totul. Va garantez.

Un alt motiv este ca de multe ori se greseste si se pun toate destinatiile exotice in aceeasi palarie. Bora Bora, Seychelles, Bali, Phuket. Toate sunt la fel nu? Doar sunt toate departe. 

Nicidecum. Sunt locuri unde pretul este prohibitiv si oricat de experimentat ai fi in ale calatoriilor nu vei ajunge sa platesti putin. Dar sunt locuri unde iti faci toate poftele pe niste preturi de nimic.

Din punctul meu de vedere combinatia de calatorit independent si destinatie aleasa bine este solutia pentru o vacanta exotica ieftina.

Discutia este foarte lunga si am o gramada de scris despre subiect asa ca o sa ma intind cu ea pe cateva scrieri consecutive in incercarea de a acoperi cateva dintre subiectele importante. Astazi incep cu ceea ce cred eu ca este definitoriul pentru buget: alegerea destinatiilor. Voi scrie in zilele viitoare si despre biletul de avion sau alegerea hotelurilor. Poate la sfarsit va fi cineva care va prinde curaj si va da o sansa locurilor astea de departe.

Ce vreau sa spun inainte sa ma pornesc pe scris sfaturi este ca  nu fac parte din calatorii care parca sunt la olimpiada de calatorit cat mai ieftin. Nu o sa ma auziti militand pentru stat in camere de 5 dolari pe noapte. Nici nu o sa ma auziti militand pentru stat 20 de ore in autobuz cand poti sa iei o ora avionul desi asta inseamna sa platesti de zece ori mai mult. Nici nu o sa vorbesc despre cum nu trebuie sa vizitezi vreo minune arhitectonica/istorica pentru ca te costa prea mult. Si nici nu o sa fac apologia mancatului de pe strada oricand si oriunde.

O vacanta este totusi o vacanta. O perioada in care te relaxezi, te alinti, te rasfeti si te recompensezi pentru un an intreg de munca. Nu fac un scop din calatoritul ieftin. Ci din calatoritul in care sa ma simt bine. Ca la sfarsit se dovedeste a fi ieftin asta e alta treaba. Si asta e ce vreau sa explic aici. Ca se poate ieftin si bun. Asta daca tineti minte ideea ca ieftin e relativa.

Din experienta proprie cele mai ieftine destinatii exotice prin care am pus piciorul sunt:

• Toata Asia de Sud Est cu exceptia Myanmarului. Imi aduc aminte ca ne intorceam din Indonezia si pe avion am avut curiozitatea sa calculez cat am cheltuit in vacanta. Am calculat si recalculat de cateva ori pentru ca efectiv imi venea greu sa accept ca este corect. Nu am facut nici un minut economie in vacanta aia. Am facut toate nebuniile care ne-au dat prin cap. Ne-am luat chiar si certificarea PADI pentru scufundari in Gili Air. Iar la sfarsit costul a fost atat de mic incat atunci cand l-am pus pe Cipri sa ghiceasca cat ne-a costat a zis un pret cu un sfert mai mare. Odata ajunsi in Asia de Sud Est preturile sunt mici. Dupa orice standarde ati avea sunt preturi mici. Biletele de avion interne sau intre tari din Asia de Sud Est sunt la niste preturi de autobuz de cele mai multe ori. Air Asia este prietenul cel mai bun al calatorului si mai ca nu i-as ridica statuie. Cateva exemple ar fi preturile de 12 euro bilet dus intors intre Kuala Lumpur si Kota Bharu (de unde am trecut in Perhentians)  sau preturi de 50 de euro dus intors din Kuala Lumpur catre Cambodgia, Laos sau Myanmar. Vrei sa inchiriezi o masina su sofer? Am platit intre 25 de euro si 40 de euro pe zi. In Belgia ma costa mai mult taxiul pentru 20 de km decat o zi de masina cu sofer pe acolo. Vreti sa inchiriati un scooter? 5 euro. Un fel principal la un restaurant foarte frumos: 3-5 euro. La un restaurant mai putin aranjat platesti si 1-2 euro. Un suc natural de fructe in pahar mare (300 ml ) pe care abia il bei cu un pai gros cat degetul 0.75-1 euro. Un manunchi de 10-15 banane 0.5 euro. Despre hoteluri o sa scriu mai pe larg in zilele viitoare dar ca regula generala niciodata nu platim mai mult de 30-50 de euro pe camera dubla pentru niste hoteluri care in Europa de Vest  nu ar avea pret sub 200 de euro nici la cea mai cea promotie. Foarte rar platim mai mult si alea sunt pe post de rasfat. Daca va inchipuiti ca in Cambodgia, Laos sau in Indonezia nu ai alta varianta decat sa stai in cocioaba cu toaleta in fundul curtii si pat din scanduri atunci va sfatuiesc sa cititi posturile mele viitoare :) Asia de Sud Est este pentru mine locul unde luxul este cel mai usor accesibil. Daca il vrei. Daca nu il vrei atunci este locul unde poti sa stai luni de zile pe bani care abia ti-ar ajunge sa traiesti acasa in tara ta o luna. De ce credeti ca sunt atat de multi pensionari calatorind prin Asia de sud est? Le ajunge pensia mai bine in vacanta decat acasa.
• India. India este atat de ieftina incat inteleg perfect de ce sunt atat de multi studenti in "gap year" calatorind pe acolo 6 luni - 9 luni - 1 an. Este locul unde sa calatoresti (avion inclus) in medie cu 20-30 de euro pe zi este atat de usor incat oricui ii poate reusi. Si cu cat ai mai mult timp la dispozitie sa calatoresti cu atat devine mai ieftin. India este insa si cea mai solicitanta tara in care am calatorit pana acum. Deci daca vreti sa incepeti de undeva mai bine incepeti cu tarile de la punctul de mai sus. Indonezia par exemple. 
• Nepal. M-am uitat la inceputul anului la TMB (Turul Mont Blancului). Zece zile de mers in jurul Mont Blancului in care te poti caza la cabane sau uneori poti sta cu cortul. Pentru un loc intr-un dormitor cu baie la comun si demipensiune platesti cel putin 50 de euro de persoana in Franta sau in jur de 110 franci in Elvetia. In Nepal pe Everest base camp trek in extrasezon nu plateai nimic la cazare daca mancai la ei. Mancarea era in jur de 3-4 euro pentru felul principal. Pe ceai mai plateai tot cam atat pentru 2 litri. Daca totusi se platea cazarea atunci era in jur de 1 euro pe noapte de persoana. Inchirierea unui caraus costa in jur de 10 euro pe zi. Iar ghidul 15-20 de euro pe zi. Nepalul este locul hikingului ieftin. Si sunt putine tari pe lumea asta care pot rivaliza cu Nepalul cand vine vorba de munti.
• China. China vine cu un amendament. Este ieftina daca nu folosesti avionele interne. Si cum China este mare cat un continent sa nu folosesti avioane interne inseamna sa fii pregatit sa iti petreci "zile si nopti de foc arzator " (va aduceti aminte de Aladdin - desenele animate?) pe tren. Nu e ceva ce noi am fost dispusi sa facem si am avut parca 7 avioane interne. Ceea ce ne-a umflat bugetul serios dar chiar si asa tot restul a fost atat de ieftin incat la sfarsit bugetul a fost unul relativ mic. Iar mancarea.....O mancarea... Imi e dor de China.....
• Iran.  Probabil nu multi isi doresc sa calatoreasca in Iran dar va spun de pe acum ca faceti o mare greseala. Si indemn pe toata lumea sa mearga in Iran in viitorul cat mai apropiat pana nu decid americanii ca Iranul le e prieten (asa cum au facut in cazul Cubei si cum se tot preconizeaza si in cazul Iranului de altfel). In Iran am calatorit cu cele mai bune autobuze de pana acum la un pret de 1 dolar pe 100 de km. Nu glumesc. Atat costa biletul. Autobuze impecabile pe niste drumuri impecabile. Biletele de avion au fost parca 30 de euro one way pentru o distanta de 1200 de km. Mancare ieftina (cativa euro 3-4 un fel principal). Sucuri naturale la pret de coca cola european. Per total o tara in care se calatoreste extrem de usor, foarte curata, foarte bine organizata, foarte sigura la un pret extrem de mic. Cei care compara Iranul cu Elvetia nu se gadesc in mod sigur la preturi ci doar la curatenie si organizare. Singurul lucru pe care nu il recomand este Damavandul cu agentie. Pe cont propriu este insa foarte ieftin. La cabana era tot 1 euro de persoana pe pat pe noapte. O supa sau un orez era in jur de 2 euro parca. Apa era gratis. Iar masina inchiriata din Teheran pana la baza muntelui in jur de 25 de euro.  

Sper ca v-am facut curiosi si ca daca macar un pic v-am facut sa va ganditi : "Ce ar fi daca anul asta mergem in Iran in loc de sudul Frantei" apai e "mission accomplished". Of bine hai sa lasam Iranul pentru mai tarziu. Dar ce ziceti de Indonezia?
Departe nu e intotdeauna sinonim cu scump. Pe cuvant de pionier.

Coada mare mon cher la Disneyland

Nu este nici o surpriza pentru nimeni ca un week end in iulie sau august la Disneyland este aglomerat.

Atat de aglomerat incat poti sa juri ca toti copiii Europei s-au strans acolo. Parca ar fi o invazie a piticilor.

Din fericire multi dintre micii vizitatori sunt interesati mai mult de facut poze cu personajele Disney sau de parade decat de dat in tot felul de nebunii. Din pacate chiar si asa cozile sunt semnificative.

Cum nu sunt nici un pui de zeu nu am solutia salvatoare pentru a nu sta la coada la Disneyland. Insa am un sfat care sa faca asteptarea suportabila si sa iti permita sa folosesti timpul cat mai eficient: FASTPASS.

La multe dintre atractiile mari din ambele parcuri exista niste masinarii unde iti scanezi biletul de intrare in parc si primesti un biletel care iti indica o ora la care ai voie sa te intorci la atractie fara sa astepti la coada imensa la care stau cei care nu au facut ca tine.

Ai deci de ales intre a astepta mai bine de o ora la coada sau sa iti iei biletelul si te intorci cam intr-o jumatate de ora - 45 de minute (depinde cat e aglomerat) si astepti doar 10 minute. Interesant nu? Parca 10 minute suna mai suportabil decat 60 min - 80 min.

Deasupra masinariilor este intotdeauna indicat intervalul de timp pentru care se dau bilete in momentul ala. Si poti compara cu timpul indicat la atractie pentru cat se sta la coada fara fastpass.

Biletul de fastpass este valabil timp de jumatate de ora si poti sa iti iei altul la aceeasi atractie abia dupa ce l-ai folosit pe primul.

Daca sunt multi utilizatori de fastpass este evident ca vei fi programat mai tarziu si ca timpul din momentul in care ei biletul pana cand poti sa intri la atractie este mai mare decat jumatatea de ora mentionata mai sus (atat am avut noi la fiecare atractie la care am intrat) dar chiar si asa tot este un sistem pe care il prefer. In loc sa stai la coada iti folosesti timpul eficient si mergi ori la alta atractie, ori sa bei ceva, ori sa mananci ceva, ori sa te uiti la vreo parada sau sa faci cumparaturi. 

Iar daca esti un pic organizat si stii ce atractii vrei sa incerci, poti sa iti iei fastpass-uri astfel incat sa intri la atractii una dupa alta. 

Noi am folosit sistemul asta la fiecare atractie la care a fost disponibil. Totul a decurs ca uns de fiecare data si asa am reusit sa ne dam in tot ceea ce am vrut in ziua respectiva in ambele parcuri. Putinele dati cand am vrut o atractie si atractia aia nu a avut sistemul fastpass a rezultat intr-o asteptare de aproape o ora. Motiv sa ne plangem bine de tot de aglomeratie si chiar sa plecam de la coada de plictiseala. Iar noi suntem adulti "intelegatori". Nici nu vreau sa ma gandesc cum ai reusi sa convingi un bebel mai energetic sa stea la coada cu orele.

Nu pot decat sa va sfatuiesc sa folositi fastpass-ul cu incredere si sa va dau lista atractiilor unde se aplica.:

 DISNEYLAND® PARK 
           Indiana Jones™ and the Temple of Peril, Adventureland®
           Space Mountain® - Mission 2, Discoveryland
           Buzz Lightyear Laser Blast*, Discoveryland
           Big Thunder Mountain, Frontierland®
           Peter Pan's Flight, Fantasyland®
           Star Tours, Discoveryland

WALT DISNEY STUDIOS® PARK 
           Rock'n'Roller Coaster starring Aerosmith, Backlot
           The Twilight Zone Tower of Terror™**, Production Courtyard
           Flying Carpets over Agrabah, Toon Studio
           Ratatouille: The Adventure, Toon Studio

Bilete pentru Disneyland Paris

Au trecut zece ani de cand am fost prima (si singura) data la Disneyland Paris. Un loc care mi-a placut foarte mult si care a ramas de atunci o amintire foarte pretuita. Atat de pretuita incat am evitat sa mai fac inca o vizita de frica sa nu stric amintirea de atunci daca as fi avut o experienta ulterioara proasta.

Dar dupa zece ani (sunt juma' de Dumas :) ) in week endul 8-9 august mi-am facut curaj si i-am luat pe Cipri si pe "baby brother" la o plimbare prin taramul magic.

Primul lucru de facut inainte de plecare: sa luam biletele. Si pentru ca Disneyland Paris este campion la vandut bilete la supra pret iaca scriu aici niste idei poate mai salveaza cineva un ban. Preturile de mai jos sunt pentru 1 zi pentru amandoua parcurile. Dar se aplica partial si la alte combinatii.

Cum se pot cumpara biletele pentru Disneyland Paris?

• De la intrarea in parc. Cea mai uzuala metoda probabil. Dar si cea mai scumpa. In momentul de fata pretul unui bilet cumparat de la intrarea in parc pentru 1 zi pentru cele doua parcuri este 90 de euro pentru un adult sau 82 de euro pt un copil (3-11 ani).
• De pe site-ul Disneyland Paris. Chiar si daca preturile ar fi fost la fel la intrarea in parc, tot nu as fi asteptat sa le iau de acolo. Pentru simplul motiv ca se adauga un timp suplimentar de stat la coada. Si se poate sta semnificativ la coada daca nu esti acolo de pe la ora 9.00 sau si mai devreme. Deci varianta evidenta a fost sa ma uit pe site-ul oficial si sa le cumpar de acolo. Preturile sunt intre 74 de euro si 80 de euro de adult in functie de tara si moneda selectata. Castigi cativa euro dar nimic exceptional. M-am uitat apoi din intamplare pe site-ul frantuzesc disneylandparis.fr si am descoperit o oferta pentru 1 zi/2 parcuri la pret de 1 zi/1parc. Foarte interesant si de tinut minte mai ales ca am vazut aceeasi situatie si in anii precedenti. Deci nu e o oferta asa picata din cer doar pentru un timp scurt. Preturile difereau un pic in functie de cum vroiai sa folosesti biletul: in week end sau in timpul saptamanii. Majoritatea biletelor in timpul saptamanii costau 47 de euro pt un adult sau 40 de euro pt un copil. O economie de 43 de euro de adult si 42 de euro pentru un copil fata de cat te-ar costa biletul cumparat de la poarta. Pentru majoritatea week-endurilor pretul era un pic mai mare: 59 de euro pentru un adult sau 52 de euro pentru un copil. Dar chiar si asa pentru o famile de 2 adulti+2 copii ai face o economie de 122 euro daca ai cumpara biletul on line in loc sa le iei de la intrare. Interesant nu? Asa am zis si eu si m-am pus pe cumparat biletul. Doar ca sa descopar imediat ca pentru a cumpara un astfel de bilet la oferta de pe site-ul frantuzesc imi trebuie o adresa in Franta. Daca vroiam sa schimb tara pentru adresa, trebuia automat sa schimb site-ul si limba si pe orice alta combinatie nu mai gaseam aceeasi oferta. Oferta exista doar pe site-ul frantuzesc. Pentru site-ul belgian pretul era 74 de euro in loc de 59 de euro de adult. Iar pe cel englezesc era si mai rau. Nu mi-a picat deloc bine discrepanta intre a fi francez sau nu dar asta e. Se pare ca nu sunt singura nemultumita si povestea este binecunoscuta. Disneyland paris este investigata oficial pentru practica asta.
• De pe alte site-uri (FNAC,  Ticketmaster etc). Din fericire numai site-ul oficial face diferente intre fancezi si straini la cumpararea de bilete. Asa ca se gasesc destul de multe alternative pentru a profita de oferta de mai sus. Doua dintre variante sunt FNAC si Ticketmaster. Personal l-am folosit pe al doilea care pentru o taxa infima de 1.45 de euro mi-a vandut biletele la oferta si iaca asa am scutit 45 de euro pentru 3 adulti fata de cazul in care le-as fi cumparat de pe site-ul oficial sau  93 de euro daca le-as fi cumparat de la intrare. La FNAC te costa 0.5 euro in loc de 1.45 pentru exact acelasi lucru. Nu este ceva ilegal sau neacceptat de Disneyland Paris. Pe biletele cumparate de pe Ticketmaster scrie clar care este adresa mea (nu una din Franta) dar asta nu e o problema pentru nimeni. Nu trebuie sa inventati adrese ca sa cumparati biletul de pe site-ul oficial. Folositi un alt site si totul va fi OK. Primesti biletele pe mail, le printezi si mergi cu ele la intrarea in parc. Simplu ca buna ziua.

Care sunt deci concluziile:

• Nu cumpara biletul de la intrare 
• Verifica intotdeauna site-ul frantuzesc pentru oferte
• In cazul in care exista oferte (ceea ce e foarte posibil sa se intample) verificati un site alternativ care sa va dea acces la oferta respectiva (de exemplu FNAC su Ticketmaster)

Distractie placuta!