Thursday, February 6, 2014

Everest base camp trek - Ziua 5

Ziua 5 este zi de mers de la Tengboche (3860 m) la Dingboche (4410). 
Desi diferenta de altitudine este semnificativa si cu ocazia asta depaseam si maximul la care urcasem pana atunci (pe inca trail) traseul din ziua a cincea se anunta a fi unul destul de usor cu panta lina si fara urcusuri care sa te lase fara respiratie.
Ca intotdeauna ne-am inceput ziua cu aceeasi rutina: eu incapatanadu-ma sa nu ies din sacul de dormit pentru ca e prea frig si Cipri deja in picioare strangand bagajul. Dupa ce si-a strans bagajul a plecat la toaleta si dupa nici cinci minute a dat buzna in camera urland ca acum intelege si el de ce am venit pe traseul asta si s-a pus foarte agitat sa stearga gheata de pe geam. Si pentru ca era curios de agitat, m-am ridicat si eu mohorata din pat si am vazut pe ocheanul mic unde nu mai era gheata de ce era atat de incantat: ERA SOARE AFARA. Si pentru ca era soare si ceata fugise din zona noastra am vazut si noi ce privelisti are de oferit zona: absolut fabulos (si as mai putea adauga ceva superlative fara sa consider vreun moment ca as putea exagera).
Am uitat de caldurosul meu sac de dormit si de cat de bine era in el si cat ai clipi ne-am strans bagajele si am iesit val vartej din camera cu unicul scop sa terminam cat mai repede de mancat micul dejun si sa plecam pe traseu ca ne mancau talpile rau de tot la cum se vedea soarele stralucind afara.
Si apoi pentru restul zilei nu a mai contat nimic decat ca a fost vreme buna si ca am vazut si noi muntii din jur. Ce oboseala? Ce greu la deal? Mai mult m-a durut maxilarul de la cat m-a lasat peisajul cu gura cascata decat m-au durut picioarele.
Oricum traseul nu a fost greu. Fata de ziua precedenta a fost ca o plimbare lejera. Si singurul lucru care face lucrurile un pic mai grele este altitudinea. Uneori stai si te uiti la drumul drept si nu iti vine sa crezi ca poti merge asa incet si poti gafai pe un astfel de drum. Noi facem si cate 25 de km cu 5.5-6 km/h fara nici o problema cand suntem in Belgia. Asa plimbari usoare. Iar acolo 5.5 km/h era un tel de neatins. Sau poate de atins pentru cativa zeci de metri. Nu am crezut ca altitudinea poate influenta atat de mult performantele fizice ale unui om, pana nu am ajuns sa ma lupt cu ea. Cand te uiti la televizor parca nu e un ceva atat de important. 
Las acum pozele sa vorbeasca despre ziua 5 pentru ca vor spune probabil mai multe decat sunt eu in stare:

Un colt de munte

Locul unde ne-am petrecut noaptea

La drum repede cat e inca senin


Si alte vietati care impart muntele cu noi. Sau noi cu ele




Picture perfect














Un yak mic mic mic si dragut

Terase pentru plantat cartofi la 4000 de metri




Oare pe cine salveaza helicopterul?


Se poate sa gasesti terase si la 4400 de metri




In Dingboche

Si vedere din camera noastra

2 comments:

  1. wais!!!! ce fain ca v-ati incumetat sa mergeti in Decembrie, ati avut parte si de un pic de zapada ....cel putin la care va puteati astepta :)

    ReplyDelete
  2. Statisticile spun cu totul altceva legat de zapada in decembrie. Este un mit ca ar ninge peste medie in perioada aia. De fapt nici nu este zapada este o bruma foarte groasa. Si am scris pe larg de ce nu as face traseul asta nici platita in Octombrie. Decembrie este luna perfecta pentru asta.

    ReplyDelete